Ornitologie - sisteme de mariaj în lumea pasărilor

Sistemele de mariaj sunt determinate de 2 elemente principale:

- Numarul de parteneri sexuali alaturi de care un individ apara teritoriul de cuibarit si imparte sarcinile parentale.

- Numarul de parteneri sexuali cu care un individ se acupleaza

Succesul reproductiv este reprezentat de numarul de pui zburatori care parasesc cuibul.

Tipuri principale de sisteme de mariaj

- 85% din pasari sunt monogame, 4,5% sunt poligame si 10,5 % sunt promiscue

- Pasarile sunt monogame sociale: in timpul sezonului de reproducere impart sarcinile parentale si sunt sexual promiscue deoarece se acupleaza cu mai multi indivizi

La Emberiza achienidus 70% din ponte contin cel putin un ou provenit din fecundarea femelei de alt mascul decat cel care creste puii. Aproximativ 50% sin pui sunt crescuti de alti adulti decat cei biologici.

Monogamia

- sistem de mariaj in care un mascul si o femela impart toate sarcinile din sezonul de reproducere chiar daca participarea este inegala (incubatie, aparare, nutritie)

- majoritatea pasarilor sunt monogame de sezon; viata cuplului incepe cu formarea perechii si se incheie cand puii devin zburatori parasind cuibul.

In lumea pasarilor intalnim specii monogame pe viata, cuplul avand o durata de viata egala cu viata partenerilor : Cygnus sp., Anser sp., Pygoscelis adeliae , Haliaetus albicilla

- la cele mai multe specii monogame pe viata daca unul din parteneri moare, supravietuitorul face alta pereche.

- La Streptopelia turtur (turturica) daca moartea unuia din parteneri survine dupa 2 ani de convietuire, celalalt mai traieste maxim 3 saptamani

- Papagalii Agapornis sp. nu pot trai decat in pereche fiind supranumiti inseparabili sau pasarile indragostite.

Ciconia ciconia s-a considerat mult timp ca fiind monogama pe viata si era considerata un model. De fapt masculul soseste primul, repara cuibul si incepe parada nuptiala cu prima femela venita la cuib. Atunci cand vine femela pereche aceasta trebuie sa o alunge singura pe intrusa.

Poligamia

- este sistemul in care un mascul de acupleaza cu 2 sau mai multe femele

- eforturile si participarea masculilor la sezonul de reproducere difera mult. Efortul se rezuma la lupta dintre masculi si acuplare

- la alte specii masculii ocupa si apara un teritoriu un sezon de reproducere, acuplandu-se cu toate femelele care se hranesc in acel perimetru

Paradisia rudolphii – masculul realizeaza una din cele mai complexe parade nuptiale, imbinand etalarea penajului fastuos cu contextul melodios dar abandoneaza femela dupa acuplare. Aceasta face cuibul intr-o scorbura asigurand clocitul si ingrijirea puilor nidicoli.

Tympachus cupido – masculii se aduna pe locurile de tocirit, seara disputandu-si teritorii mici de 13-100 m2, pe perioada noptii. Cei mai puternici masculi ocupa teritorii centrale si se acupleaza cu toate femelele care se hranesc pe teritoriul lor.

Foarte rar se intalnesc haremurile – la Psarocoluis montezuma care traieste in America Centrala si Mexic se intalnesc coloniile de femele ce contruiesc pana la 30 de cuiburi, un singur mascul se acupleaza cu toate femelele si alunga orice mascul rival.

Poliandria

- o femela se acupleaza cu 2 sau mai multi masculi carora le revine grija pontei

- frecventa redusa a poliandriei este explicabila prin perioada de timp mai lunga si consumul energetic mai mare necesar producerii ovulelor

- majoritatea speciilor poliandrice sunt pasari limicole: Actitis sp. , Phaloropus sp. dar este intalnita si la struti:Rhea americana, Dromaius novaehollandiae, Apteryx,

Prunella nodularis(brumarita de padure)- se intalneste cel mai complex sistem marital incluzand cupluri monogame, masculi poligini ,femele poliandrice si perechi poligin-andrice (2 sau 3 masculi impart 2-3 femele)

Poligamia si reproducerea in colonii sunt asociate cu conditiile ecologice inegale.

Distributia neuniforma a hranei sau a habitatelor de cuibarit favorizeaza poligamia.

In America de Nord doar 291 (14 specii) de pasariforme sunt poligine, din acestea una nu traieste in preerie.