Substanțe bioactive naturale

- alomonii sunt substantele care împiedică germinarea și dezvoltarea altor organisme. Sub juglans regia (sau nuc) cresc cele mai rezistente plante care rezista juglonei deoarece nucul secretă juglona prin frunze, prin toți porii și în special în rădăcini.

- în lumea subacvatica, aceasi poveste se întâmplă și în cazul castravetilor de mare. Aceștia sintetizează niște saponine extrem de toxice care împiedică germinarea și dezvoltarea aricilor de mare.

- exoscheletul chitinos al insectelor - o armura care ocroteste organismul respectiv;

- cutina - fructele și respectiv tulpinele (la cactusi) sunt acoperite cu o membrana foarte dura rezistenta la mediul extern care apara planta;

- lignina - reprezinta scheletul palntelor și le confera rezistenta;

- exista compuși care lupta cu mediul, care sunt folosite de organismul viu pt. apărare - alcaloizii. În doze extrem de mici au actiune terapeutica, iar în doze mari au acțiune toxică. (curara, atropina, opium);

- saponinele dacă sunt monodesmozite (au o sg. catena glucidica) sunt compusi preformati, dar saponinele bidesmozite sau în cazul organismul maritime tridesmozite, sunt forme de rezerva , de transport, ușor solubile în apa, dar nu sunt active - toxicitatea lor este mult mai redusă;

- astfel, saponinele bidesmozite și cele tridesmozite ar trebui trecute la compusii neperformati. Sunt acei compusi stocati în organism intr-o forma inactiva sau ft. putin activa. Spre exemplu, glucosinolatii (din usturoi, mustar, ceapa), care sunt inodore și aproape insipide, în condițiile în care am lezat organismul (un cățel de usturoi spre exemplu) apare un miros înțepător specific - în momentul în care glucosinolatii au ajuns în contact cu glicozidazele (enzimele care se găsesc în celulă), ele scindeaza glucosinolatii și apar compusii aromati picanti, iuti. Aceasi poveste se întâmplă și cu varza.

- fitoalexinele sunt substanțe hepatotoxice. Ei în condiții normale nu exista în organismul respectiv. La cartofi noi, nestocati în depozite, fitoalexinele lipsesc, în schimb în condițiile în care cartofii sunt păstrati în depozite în care exista germeni, ciuperci, apar niste pete (de la gri pana la maroniu) determinate de o ciuperca parazit (numita făină cartofului) care ataca tuberculii de cartof și se dezvolta în aceștia. Dacă un cartof este atacat de parazitii respectivi, în cartoful care se apara sunt sintetizate (adica sunt induse) fitoalexine care sunt hepatotoxice și în mod normal cartofii respectivi nu sunt comestibili.