Extras din curs
Izoterma BET
- Izoterma lui Langmuir ignora posibilitatea
formarii de straturi de fizicoadsorbtie peste cel
initial, motiv pentru care se ajunge la o saturare
a suprafetei la presiuni ridicate. Daca se admite
posibilitatea formarii de straturi multiple,
cresterea acestora va fi indefinita pâna la
producerea condensarii gazului.
- Izoterma cea mai utilizata pentru a analiza
adsorbtia în straturi multiple se datoreaza lui S.
Brunauer, P. Emmett si E. Teller (1938)
denumita izoterma BET.
2
- Pentru deducerea sa se porneste de la trei
presupuneri:
i) toti centrii de adsorbtie de pe suprafata sunt
echivalenti.
ii) capacitatea de adsorbtie a unui centru nu
depinde de gradul de ocupare a centrilor vecini.
iii) Pe fiecare centru se pot adsorbi numeroase
straturi de molecule, caldura de adsorbtie fiind
egala pentru toate acestea exceptând primul
strat.
- Obiectivul este calcularea relatiei între numarul
total de molecule adsorbite (n) si numarul total
de centri de adsorbtie (n0). Spre deosebire de
izoterma Langmuir, acum numarul de molecule
adsorbite nu coincide cu cel al pozitiilor
ocupate, deoarece pot exista pozitii cu mai mult
de o molecula. Gradul de acoperire nu va fi între
0 si 1 ci între 0 si infinit. Pentru calcularea sa, la
fel cu deducerea izotermei lui Langmuir, se
stabilesc conditiile de echilibru pentru fiecare
dintre straturile formate, definind numarul de
pozitii de adsorbtie cu j molecule adsorbite (sj).
Luam în consideratie urmatorul exemplu:
Preview document
Conținut arhivă zip
- Cataliza - Curs 6.pdf