Chimie analitică

Curs
7.5/10 (2 voturi)
Conține 4 fișiere: doc
Pagini : 51 în total
Cuvinte : 14389
Mărime: 196.92KB (arhivat)
Publicat de: Marcu Dumitru
Puncte necesare: 0

Extras din curs

I. OBIECTUL CHIMIEI ANALITICE

1.1. Generalităţi

Chimia analitică se defineşte ca ştiinţa ce se ocupă cu elaborarea teoriilor şi metodelor de analiză ce au ca obiect studiul compoziţiei, structurii şi proprietăţile substanţelor.

În ultimele secole, chimia a cunoscut o dezvoltare şi diversificare importantă, în strânsă corelaţie cu progresele din fizică, biologie, matematică, etc.

Deşi cercetarea chimică nu poate fi imaginată fără analize chimice, totuşi această ramură a chimiei, chimia analitică, s-a detaşat relativ recent ca domeniu de sine stătător.

În fazele iniţiale, chimia analitică se ocupa cu aspectele calitative. Determinările cantitative au început să devină o preocupare sistematică după ce au fost stabilite unele legi fundamentale:

a) Legea conservării masei, de către M.V.Lomonosov (1748) şi L.A.Lavoisier (1777) care arată că, în orice reacţie chimică, suma maselor substanţelor reactante (mr) este egală cu suma maselor produşilor (mp):

.

Urmare a faptului că în decursul unei reacţii chimice atomii se conservă trecând prin regrupare din moleculele reactanţilor în moleculele produşilor, suma tuturor atomilor, înainte şi după reacţie, se va menţine aceeaşi, ca şi masa lor.

b) Legea proporţiilor definite (Proust, 1799): elementele se combină în raporturi de masă constante (sau: indiferent de calea prin care se obţine o substanţă compusă, elementele componente se află în aceleaşi proporţii de masă) - dacă unul din reactanţi este în exces după reacţie rămâne neconsumat.

Exemplu: substanţele de mai jos vor avea întotdeauna aceeaşi compoziţie:

H2O 2:16 = 1:8 HNO3 1:14:48 C2H5O2N 24:5:32:14

HCl 1:35,5 CH2O2 12:2:32

sau 6:1:16

c) Legea proporţiilor multiple (J.Dalton, 1804) – arată că dacă două substanţe simple reacţionează şi rezultă mai multe combinaţii chimice, în rapoarte de masă diferite, atunci masele diferite ale unui element ce corespund unei mase constante a celuilalt se află între ele în rapoarte simple de numere întregi.

De exemplu, oxizii azotului:

Protoxid de azot: N2O 28 : 16 14 : 8

Oxid de azot: NO 14 : 16 14 : 16

Trioxid de azot: N2O3 28 : 48 14 . 24

Bioxid de azot: NO2 14 : 32 14 : 32

Pentoxidul de azot: N2O5 28 : 80 14 : 40

Aceasta arată că rapoartele de combinare a elementelor simple poate varia în funcţie de capacitatea de combinare a atomilor, o altă proprietate fundamentală a acestora pe lângă masa atomică

d) Legea proporţiilor echivalente (J.B.Richter,Ch.Fr. Wenzel, 1791) – Din legea proporţiilor de mase s-a ajuns la definirea echivalentului chimic: se numeşte echivalent chimic cantitatea dintr-un element care reacţionează sau substituie în combinaţii chimice, 1,008 g hidrogen sau 8 g oxigen. Echivalentul gram este cantitatea de substanţă numeric egală cu echivalentul chimic. Raportul de mase dintre elementele A, B ce compun o substanţă AnBm este proporţional cu raportul echivalenţilor chimici ale acestora:

e) Legea volumelor constante (Gay-Lussac, 1808)

La reacţiile dintre elementele în stare gazoasă, volumele gazelor care intră în reacţie se află între ele şi faţă de volumele substanţelor gazoase ce se formează în raporturi de numere simple şi întregi.

Astfel, la formarea HCl din H2 şi Cl2 raportul dintre H2 şi Cl2 este 1 : 1; la formarea apei: volumul H2/volumul O2 = 2/1; la formarea amoniacului: volumul H2/volumul N2 = 3/1. Din această lege a rezultat legea lui Avogardo.

f) Legea lui Avogardo: volume egale de gaze diferite, în aceleaşi condiţii de temperatură şi presiune, conţin acelaşi număr de molecule.

Din această lege rezultă că:

1. Volumul molar este acelaşi pentru toate gazele ideale şi are valoarea de 22,415 l pentru 1 mol gram de substanţă.

2. Numărul lui Avogardo. Teoria lui Avogardo arată pentru prima dată că 1 mol gram de substanţă, deci şi volumul molar, conţine acelaşi număr de molecule: 6,023 x 1023 mol-1.

3. Cu ajutorul numărului lui Avogardo se poate astfel calcula masa moleculară (atomică) absolută a substanţelor.

În secolul XIX, ca unitate pentru masele atomice a fost aleasă masa atomului de hidrogen, H = 1, apoi 1/16 din masa izotopului de oxigen O = 16,00.

Din 1961 s-a convenit adoptarea unei scări unice pentru masele atomice, în care unitatea de masă atomică relativă este 1/12 din masa izotopului 12C=12,000.

După enunţarea acestor legi, teoria lui Dalton a devenit teoria atomo-moleculară a materiei şi a stat la baza studiului fenomenelor chimice, contribuind la fundamentarea ştiinţifică a existenţei atomului, deschizând drumul unei mulţimi de descoperiri tehnico-ştiinţifice.

Preview document

Chimie analitică - Pagina 1
Chimie analitică - Pagina 2
Chimie analitică - Pagina 3
Chimie analitică - Pagina 4
Chimie analitică - Pagina 5
Chimie analitică - Pagina 6
Chimie analitică - Pagina 7
Chimie analitică - Pagina 8
Chimie analitică - Pagina 9
Chimie analitică - Pagina 10
Chimie analitică - Pagina 11
Chimie analitică - Pagina 12
Chimie analitică - Pagina 13
Chimie analitică - Pagina 14
Chimie analitică - Pagina 15
Chimie analitică - Pagina 16
Chimie analitică - Pagina 17
Chimie analitică - Pagina 18
Chimie analitică - Pagina 19
Chimie analitică - Pagina 20
Chimie analitică - Pagina 21
Chimie analitică - Pagina 22
Chimie analitică - Pagina 23
Chimie analitică - Pagina 24
Chimie analitică - Pagina 25
Chimie analitică - Pagina 26
Chimie analitică - Pagina 27
Chimie analitică - Pagina 28
Chimie analitică - Pagina 29
Chimie analitică - Pagina 30
Chimie analitică - Pagina 31
Chimie analitică - Pagina 32
Chimie analitică - Pagina 33
Chimie analitică - Pagina 34
Chimie analitică - Pagina 35
Chimie analitică - Pagina 36
Chimie analitică - Pagina 37
Chimie analitică - Pagina 38
Chimie analitică - Pagina 39
Chimie analitică - Pagina 40
Chimie analitică - Pagina 41
Chimie analitică - Pagina 42
Chimie analitică - Pagina 43
Chimie analitică - Pagina 44
Chimie analitică - Pagina 45
Chimie analitică - Pagina 46
Chimie analitică - Pagina 47
Chimie analitică - Pagina 48
Chimie analitică - Pagina 49
Chimie analitică - Pagina 50
Chimie analitică - Pagina 51

Conținut arhivă zip

  • Chimie Analitica
    • anal, 1.DOC
    • anal, 2.DOC
    • anal, 3.DOC
    • anal, 4.DOC

Alții au mai descărcat și

Metode Optice de Analiza

1 PRINCIPII GENERALE Metodele optice de analiză utilizează proprietăţile optice ale substanţelor. Metodele spectrale de analiză se bazează pe...

Raport de expertiză etanol

Prezentarea Produsului Etanol : C₂H₆O / C₂H₅OH / CH₃-CH₂OH Etanolul (de asemenea denumit și alcool etilic sau mai simplu doar alcool) este un...

Controlul Calității

Eficienţa înseamnă să faci mai bine ceea ce se face deja. Evaluarea calităţii produselor alimetare si biotehnologiice Bazele controlului...

Chimie analitică 2

Metode instrumentale de analiza - Obiectiv principal: Prezentarea celor mai importante metode de analiza instrumentala, atat din punct de vedere...

Echilibre Analitice de Complexare

Echilibre analitice de complexare Generalitati. Combinatiile complexe reprezinta combinatiile formate din un ion metallic central(generator de...

Analiza instrumentală

Cursul I I. Metode de prelucrare a datelor experimentale II. Metode instrumentale de analiza Introducere Cursul de analiza intrumentala ne va...

Chimie analitică cantitativă - Volumetrie

INTRODUCERE - Chimia analitică se ocupă cu studiul metodelor de analiză chimică și analiză fizico-chimică. - Analiza chimică stabilește...

Noțiuni de Bază ale Chimiei

CAPITOLUL 1 NOTIUNI DE BAZA ALE CHIMIEI 1.1. Definitia, domeniile si importanta chimiei Chimia este o stiinta a naturii care cerceteaza acele...

Te-ar putea interesa și

Reacțiile chimice de bază utilizate în cercetarea mărfurilor

I. Chimia analitica. Analiza chimica - Introducere Necesitatea satisfacerii nevoilor multilaterale i-a impus omului, aflat in contact stins cu...

Combinații complexe în chimia analitică

1. Definitie Termenul de compus de coordinatie are caracter istoric si a fost ales spre a-i deosebi de combinatiile moleculare. Un argument a fost...

Gravimetria

Introducere Gravimetria (gravis = greu, metron = măsură) sau metoda ponderală constă, deci, în transformarea constituentului analizat într-un...

Reactivi Analitici

REACTIVI ANALITICI Substantele care provoaca reactia cu componenta de cercetat se numesc reactivi chimici,iar reactiile ce au loc se numesc...

Chimie analitică

l.Reactivul specific reacţionează, în anumite condiţii de lucru: a) cu un singur component b) cu un număr cât mai mic de componenţi c) cu un...

Subiecte chimie analitică

Ce este electrodul de referinta? Ce este electrodul indicator? 2. Care sunt metodele cromatografiei plane? 3. Ce este extractia lichid-lichid?...

Chimie analitică

CURS 1 Din punct e vedere cronologic chimia analitica este prima ramura a chimiei, urmata de chimia anorganica, organica.... Chimia analitica ...

Chimie analitică 2

Metode instrumentale de analiza - Obiectiv principal: Prezentarea celor mai importante metode de analiza instrumentala, atat din punct de vedere...

Ai nevoie de altceva?