Acidul acetilsalicilic

1. MEDICAMENTELE

Sunt cuvinte pe care le folosim zi de zi și al cãror sens pare a fi știut de când lumea. Cu toate acestea puțini știu cã medicament și drog înseamnau pânã nu demult același lucru: substanțe folosite pentru a ameliora și a trata o boalã. Ele se preparau și se vindeau în drogherii, sinonim al denumirii folosite azi farmacii.

În prezent este unanim acceptat cã:

– medicament este orice compus sau amestec de compuși chimici (naturali sau de sintezã) , administrat sub formã de comprimate, capsule sau soluție cu scopul de a ameliora sau vindeca;

– drog este asociat substanþelor nocive care creeazã dependențã, boalã și moarte.

Pragul de la care un medicament devine drog este greu de precizat; important este ca administrarea de medicamente sã fie fãcutã cu avizul medicului sau al farmacistului.

Primele sistematizãri în domeniul medicamentului au fost fãcute de preoții egipteni (2000 î. Hr.) și s-au bazat pe rezultate experimentale precum: folosirea pâinii mucegãite pentru tratarea rãnilor (mucegaiul fiind materia primã din care Alexander Fleming a obținut în anul 1928 penicilina, primul antibiotic), a esenței de mac pentru calmarea durerilor (opiul, unul dintre primele anestezice, se extrage din sãmânța de mac) sau a uleiului de ricin, astãzi component important în industria famaceuticã.

In anul 1929, Alexander Fleming descopera primul antibiotic, penicilina. Aceasata a insemnat un mare pas pentru medicina, astazi tratandu-se orice infectie de origine microbiana prin administrarea de antibiotice. Datorita descoperirilor extraordinare din domeniul farmacieie, secolul XX este numit de catre americani “epoca medicamentelor”. Evolutia stiintelor naturale si a chimiei au dus la transformarea micilor farmacii in fabrici de productie industriala a medicamentelor devenind ulteriror societati multinationale.

Secolul XXI aduce o schimbare de mentalitate in randul cercetatorilor. Astfel, se va trece de la stiinta traditionala, bazata pe ipoteza, la stiinta bazata pe descoperire, toate acestea avand ca scop individualizarea medicinii.

Firmele de medicamente dispun acum de posibiliatea crearii unor medicamente mai eficace si mai bine tolerate de organism datorita studiului polimorfismului genelor.

Numarul substantelor folosite ca medicamente a crescut treptat, produselor de origine naturala adaugandu-li-se cele obtinute prin sinteza. Din preparatele aflate astazi pe piata mondiala de medicamente, 70 la suta nu erau cunoscute in urma cu 15-20 de ani.

Tipuri de medicamente

a. Medicamente solide

- Pulberile reprezinta substante medicamentoase, fin divizate.

- Comprimatele (tablete) sunt forme medicamentoase obtinute prin comprimarea industriala a pulberilor.

- Drajeurile sunt comprimate care au la exterior un invelis (zahar, gelatina), pentru a masca gustul sau mirosul meplacut al unor componente, sau pentru a proteja substanta medicamentoasa de efectul aciditatii gastrice. De aceea, drajeurile nu se fragmenteaza niciodata.

- Capsulele sunt niste mici recipiente ce contin substanta medicamentoasa si sunt formate din gelatina sau amidon (cele din amidon se numesc casete).

- Pilulele sunt forme medicamentoase mici, rotunde, 0,2-0,3 grame.

- Supozitoarele sunt forme medicamentoase care se introduce in unele cavitati (rect, vagin).

b. Medicamente semisolide

Medicamentele semisolide sunt reprezentate de in special de unguente. Acestea contin o substanta medicamentoasa (sau mai multe) incorporata intr-o substanta grasa.

Unguentele pot fi crème – cu consistenta fluida (contin multa apa) – si paste – cu consistenta vascoasa (contin mai putina apa).