Curs de inginerie seismică

SEISMOLOGIA –parte componentă a Geofizicii care reprezintă ştiinţa cutremurelor de pământ; ea are ca scop studiul teoretic şi experimental al apariţiei şi cauzelor cutremurelor de pământ, propagarea şi înregistrarea undelor seismice ca şi a altor fenomene înrudite (structura pământului, mecanismul producerii şi transmiterii şocului seismic, istoria şi prognoza seismelor etc.).

Seismologia furnizează inginerilor elemente în ceea ce priveşte caracterul şi mărimea mişcării seismice (acceleraţia, perioada şi direcţia de propagare a mişcării seismice) necesare la proiectarea şi executarea clădirilor care trebuie să fie rezistente la acţiuni seismice puternice pentru a reduce pagubele materiale şi pierderile de vieţi omeneşti.

INGINERIA SEISMICĂ se ocupă de efectele locale a cutremurelor de pământ puternice şi deci, Ingineria seismică reprezintă acea parte a Dinamicii structurilor care furnizează informaţii privitoare la comportarea structurilor supuse la cutremure şi contribuie la definirea unor concepte unitare cu privire la configuraţia structurală (dimensiunile şi forma elementelor constitutive, caracteristicile materialelor, procedeele de execuţie etc.).

În prezent există cunoştinţe avansate cu privire la:

Identificarea repartiţiei principalelor focare active şi posibilitatea înregistrării instrumentale a mişcării seismice la suprafaţa terenului cu aparatură de înaltă tehnicitate.

Comportarea materialelor, componentelor structurale şi a unităţilor structurale de diverse configuraţii la acţiuni seismice puternice.

Modelarea fizică, mecanică şi matematică a structurilor de rezistenţă.

Evaluarea răspunsului seismic la acţiunea cutremurelor reale sau simulate prin rezolvări parametrice, pe baza unor scenarii de comportare utilizând calculatoarele electronice.

Cercetarea materialelor, elementelor de rezistenţă şi a structurilor atât în laborator cât şi cu ocazia cutremurelor puternice.

Elucidarea unor fenomene mai deosebite: comportarea postelastică, analiza spaţială, influenţa amortizării, interacţiunea teren-structură.

Acţiunea seismică constă într-o mişcare vibratorie de amplitudine mare a solului şi cu caracter aleator corespunzând propagării unei perturbaţii care ia naştere în interiorul scoarţei terestre. Durata sa este foarte variabilă dar întotdeauna mică (de la câteva secunde la câteva zeci de secunde).

Proprietăţile cutremurului de pământ depind de: magnitudine, mecanismul de focar şi adâncimea focarului, distanţa amplasamentului faţă de sursă, direcţia de propagare, proprietăţile mecanice şi configuraţia mediilor traversate, caracteristicile geologice şi topografice ale amplasamentului.

În această mişcare fiecare punct al solului se deplasează în cele trei direcţii din spaţiu.