Extras din curs
Clasificari ale normelor juridice
Pentru clasificarea normelor juridice sunt utilizate mai multe criterii,
între care cele mai însemnate sunt:
3.3.1. Criteriul ramurii de drept
În baza acestui citeriu se disting norme de drept civil, de drept
penal, de drept administrativ, de drept constitutional, de drept comercial
etc. Nu întotdeauna normele juridice cuprinse în acelasi act normativ
apartin aceleiasi ramuri de drept.
Spre exemplu, vom întâlni norme de drept penal si în legi civile,
comerciale sau de drept al muncii, atunci când se prevad o serie de
fapte sanctionate ca infractiuni.
Normele juridice apartinând unora dintre ramurile de drept pot avea
o structura atipica. Este cazul normelor de drept penal care cuprind
descrierea faptei care constituie infractiune si, în partea a doua, prevad
pedeapsa cu care o asemenea fapta se pedepseste. Aceasta nu poate
conduce însa la concluzia ca normele de drept penal nu cuprind
“dispozitia” (ca element de structura), pentru ca ea este subînteleasa,
constând în interdictia savârsirii faptelor descrise ca infractiuni.
3.3.2. Criteriul fortei juridice a actului normativ
Normele juridice pot fi cuprinse în legi, decrete, hotarâri
guvernamentale, ordonante si ordonante de urgenta ale guvernului, alte
acte normative, cum ar fi deciziile organelor administratiei locale. Este
utila determinarea apartenentei normei juridice la un anumit act normativ,
în vederea aplicarii principiului ierarhiei actelor normative, în virtutea
carora normele juridice cuprinse în acte normative cu o forta juridica
inferioara trebuie sa fie conforme cu normele juridice cuprinse în actele
normative de o forta juridica superioara.
3.3.3. Criteriul structurii logice
Dupa cum am vazut, nu întotdeauna normele juridice cuprind toate
cele trei elemente de structura. Din punctul de vedere al structurii logice,
normele juridice pot fi complete, atunci când, expres sau subînteles,
cuprind ipoteza, dispozitia si sanctiunea sau incomplete, atunci când se
completeaza cu alte norme juridice cuprinse în acelasi act normativ sau în
altul.
Normele incomplete care se completeaza cu alte norme juridice
adoptate deja se numesc norme de trimitere.
Spre exemplu, art. 3 alin. (1) din Legea nr. 213/1998 privind
proprietatea publica si regimul juridic al acesteia prevede:
“Domeniul public este alcatuit din bunurile prevazute la art. 135
alin. (4) din Constitutie, din cele stablite în anexa care face parte
din prezenta lege si din orice alte bunuri care, potrivit legii sau prin
natura lor, sunt de uz sau de intees public si sunt dobândite de stat
sau de unitatile administrativ-teritoriale prin modurile prevazute de
lege”. Textul face o tripla trimitere, urmând ca dispozitiile lui sa fie
completate cu prevederile Constitutiei, enumerarea din anexa la
lege, precum si cu orice alte legi care declara anumite bunuri ca
fiind de uz si interes public.
Normele care se vor completa cu alte norme juridice, neadoptate
înca, dar care urmeaza sa apara, se numesc norme în alb.
Astfel, spre exemplu, art. 1 din Legea nr. 203/1999 privind
permisele de munca prevede ca “permisul de munca este
documentul oficial care se elibereaza în conditiile prezentei legi, pe
baza caruia strainii se pot încadra în munca în România”, iar art. 10:
“procedura de eliberare si de anulare a permiselor de munca se va
stabili prin norme metodologice emise de Ministerul Muncii si
Protectiei Sociale, Ministerul Afacerilor Externe si Ministerul de
Interne, aprobate prin hotarâre a Guvernului, în termen de 60 de
zile de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al
României, Partea I”. Aceasta norma în alb a fost completata prin
aparitia Normelor metodologice privind procedura de eliberare si
anulare a permiselor de munca, aprobate prin Hotarârea Guvernului
nr. 434/2000.
Preview document
Conținut arhivă zip
- norma juridica cap3.pdf