Cuprins
- INTRODUCERE 4
- Capitolul I. STATUL SI DREPTUL 5
- 1.1. Concept 5
- 1.2. Forme de organizare 5
- 1.3. Structura de stat 7
- 1.4. Elemente constitutive 7
- 1.5. Dreptul 10
- 1.6. Co-sistemul Drept – Stat 10
- Capitolul II. GUVERNAMÂNT. GUVERNARE. 11
- 2.1. Guvernamânt. 11
- 2.2. Democratia. Forme de actiune. 12
- 2.3. Guvernare. Administratia publica. 16
- 2.3.1. Concept. 16
- 2.3.2. Forme de guvernare 17
- 2.3.2.1. Guvernarea institutionala 17
- 2.3.2.2. Guvernarea functionala 17
- 2.3.2.3. Guvernarea neo-functionala 17
- 2.3.2.4. Guvernarea ( la nivel statal ) 18
- 2.3.2.5. Guvernare locala 18
- 2.4. Administratia publica. 18
- Capitolul III. BUNA GUVERNARE / NOUA GUVERNARE 27
- 3.1. Conceptul bunei guvernari 27
- 3.2. Performanta. 27
- 3.3. Raspunderea 99
- Capitolul IV. DESCENTRALIZAREA 31
- 4.1. Centralizarea. 31
- 4.2. Deconcentrarea. 31
- 4.3. Descentralizarea. 32
- 4.3.1. Concept. 32
- 4.3.2. Forme. 33
- 4.3.2.1. Descentralizarea administrativa. 33
- 4.3.2.1. Descentralizarea tehnica. 33
- BIBLIOGRAFIE 34
- ANEXE 38
Extras din curs
INTRODUCERE
Decalajul tot mai accentuat, în perioada ultimelor decenii, dintre asteptarile guvernatilor si posibilitatile guvernantilor de a le îndeplini, întrebarile ce se ridica referitor la formele, metodele si tehnicile adecvate în acest scop, au determinat conjugarea eforturilor specialistilor din întreaga lume în aflarea unor raspunsuri satisfacatoarea, cu privire la identificarea si aplicarea lor, în scopul împlinirii valorilor umane si al dezvoltarii unor sisteme sociale globale durabile.
Evolutia civilizatiei umane a determinat, pe de o parte, aparitia unor efecte benefice, dar, pe de alta parte si o globalizare a problemelor de interes public al comunitatilor, locale, nationale sau regionale, ceeace a determinat o intensificare a cautarii unor raspunsuri si obtinerea unor rezultate scontate. Una din caile abordate a fost orientarea catre un model ideal de guvernare.
Multitudinea si diversitatea conditiilor de evolutie, istorice, economice, sociale, culturale si religioase fac ca aceste eforturi sa fie cu atât mai dificile, ajungându-se la concluzia ca un asemenea model nu este viabil, putându-se apela la anumite principii si elemente comune, dar recunoscându-se necesitatea respectarii identitatii, diversitatii si particularitatilor nationale, respectiv a realizarii unei “unitati în diversitate”.
În ultimul timp se utilizeaza, tot mai frecvent conceptele de “buna guvernare” sau „noua guvernare”, care - si pe baza experientelor unor state - se considera ca poate fi pus în practica doar în cadrul unei structuri descentralizate a statului si unei vointe politice consecvente si ferme în acest sens.
De aceea consideram ca, în cadrul abordarii temei “Guvernare – Descentralizare” este necesara tratarea unor elemente aflate într-o indisolubila legatura: stat, putere politica, societate civila, democratie, guvernamânt, guvernare, guvern, administratie publica, management public, centralizare, deconcentrare, descentralizare, performanta.
Suportul de curs are la baza texte din lucrari de specialitate si extrase din norme, selectate, adnotate si comentate, precum si sinteze, tabele si grafice adaptate sau elaborate.
Capitolul I. STATUL SI DREPTUL
1.1. Concept
Statul poate fi definit ca forma institutionalizata de organizare politica a unei colectivitati umane constituita istoric si localizata geografic pe un anumit teritoriu, în care un grup de indivizi, detinând - în virtutea suveranitatii poporului si ca o expresie a acesteia - prerogativele si instrumentele exercitarii autoritatii publice impune vointa colectiva ca vointa general – obligatorie.
1.2. Forme de organizare
Forma statului exprima modul de constituire si de exercitare a puterii, de organizare si conducere a societatii prin stat. Este vorba atât de continutul puterii, cât si de forma exterioara a acestora.
Forma de stat este analizata sub trei aspecte:
a) forma structurii de stat;
b) forma de guvernamânt;
c) regimul politic.
Optiunea pentru oricare forma a statului trebuie sa fie exprimata prin referendum.
1.2.1. Statul unitar
Este forma de organizare politico – administrativa în care functiile legislativa, administrativa si judecatoreasca sunt îndeplinite cu caracter unitar, la nivel central. În scopul îndeplinirii functiei sale executive, Guvernul îsi deconcentreaza o parte din competente „reprezentantilor statului în teritoriu”, (prefecti / guvernatori etc.) , iar ministerele si alte institutii guvernamentale – propriilor servicii publice pe care le organizeaza în teritoriu (de regula în fiecare judet, existând însa si componente deconcentrate pe zone, la care sunt arondate mai multe judete).
1.2.2. Statul unitar complex.
Este o forma a statului unitar în care unele provincii sau regiuni ale statului beneficiaza de un statut legislativ special, în sensul ca parlamentul (unic) adopta pentru provinciile respective o legislatie speciala, diferita de cea adoptata pentru restul tarii. Este posibil ca regiunile sa aiba si sistem jurisdictional si administrativ diferit fata de restul provinciilor.
Categorii de state unitare complex:
Preview document
Conținut arhivă zip
- Guvernare Moderna si Integrare Europeana.doc