Cooperare Regională în Europa Centrala și de SE

Structurile regionale existente, între care: Procesul de Cooperare in Europa de Sud-Est (SEECP), Organizaţia Cooperării Economice a Mării Negre (OCEMN), Iniţiativa de Cooperare în Europa de Sud-Est (SECI), Iniţiativa Central Europeană (ICE) şi Pactul de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est (PSESE) ş.a. au fost create cu scopul de a întări cadrul de stabilitate economică şi politică din zonă, pentru a asigura dezvoltarea statelor membre într-un climat de pace, securitate, bună vecinătate şi cooperare.

Rolul României în cadrul iniţiativelor regionale

Ca parte a demersurilor de consolidare a poziţiilor sale în procesul de integrare europeană şi euro-atlantică, România s-a implicat activ în promovarea politicii şi programelor de cooperare regională printr-o participare dinamică în toate organizaţiile din Europa de Sud-Est şi o contribuţie constantă la dezbaterea problemelor de interes pentru statele din zonă.

I. Procesul de Cooperare în Europa de Sud-Est (SEECP)

Istoric şi principii de funcţionare:

- Procesul de Cooperare în Europa de Sud-Est (SEECP) este o structură de cooperare regională neinstituţionalizată. A apărut în anul 1996, când Bulgaria a organizat o reuniune a miniştrilor de externe ai statelor din regiune, pentru a pune bazele unei noi forme de cooperare, după apariţia noilor state pe teritoriul fostei Iugoslavii.

- SEECP poate fi considerat drept continuatorul colaborării balcanice, iniţiatǎ de Nicolae Titulescu în perioada interbelică şi reluată după cel de-al doilea război mondial sub forma conferinţelor miniştrilor de externe la care participau Albania, Bulgaria, Grecia, Iugoslavia, România şi Turcia.

- State participante la SEECP: Albania, Bulgaria, Grecia, Macedonia, România, Serbia şi Muntenegru şi Turcia, ţări fondatoare, iar din februarie 2001, Bosnia şi Herţegovina, octombrie 2004, Croaţia. Din mai 2006, R. Moldova este stat participant la SEECP.

- Prima reuniune a şefilor de stat şi de guvern din Europa de Sud-Est a avut loc în Creta, în perioada 2-4 noiembrie 1997, la iniţiativa Greciei. Ulterior, reuniunile SEECP la nivel înalt, care au devenit principalul for politic al SEECP şi au intrat în calendarul de acţiuni al acestei iniţiative regionale. Întâlnirile SEECP la nivel înalt se organizează anual: Antalya, 12-13 octombrie 1998; Bucureşti, 12 februarie 2000; Skopje, 25 octombrie 2000 - reuniune extraordinară, când R.F. Iugoslavia (actuala Serbia şi Muntenegru) a fost reprimită în SEECP; Skopje, 23 februarie 2001; Tirana, 28 martie 2002; Belgrad, 9 aprilie 2003; Bucureşti, 11 mai 2005. Ultima reuniune s-a desfăşurat la Salonic, la 4 mai 2006.

- Coordonarea activităţilor este asigurată de Preşedinţia în exerciţiu (PiE), care este deţinută prin rotaţie, pe o durată de un an, fiind reprezentantă de către ministrul afacerilor externe al fiecărei ţări participante. PiE asigură şi activităţile de secretariat ale SEECP, organizând reuniunile anuale la nivel înalt şi ale miniştrilor de externe, întâlnirile directorilor politici şi alte activităţi ale SEECP. În acelaşi timp, PiE reprezintă SEECP la reuniuni internaţionale şi este gazdă a reuniunilor prevăzute (cele ale şefilor de stat sau guvern, miniştrilor de externe şi ale Comitetului directorilor politici). În funcţie de evoluţiile din regiune, PiE poate convoca reuniuni extraordinare. Cheltuielile aferente organizării şi participării la diversele reuniuni sunt suportate de statul care deţine PiE.

- Preşedinţia în exerciţiu a SEECP a fost deţinută de Grecia (1997), Turcia (1998), România (aprilie 1999-martie 2000), Macedonia (2000), Albania (2001), R.F.Yugoslavia (Serbia şi Muntenegru) (2002), Bosnia şi Herţegovina (2003), România (aprilie 2004-mai 2005), Grecia (2005). De la 4 mai 2006, preşedinţia a fost preluată de Croaţia, Bulgaria urmând să preia PiE SEECP în 2007.

- Troica SEECP este formată în prezent din Croaţia, ca Preşedinte în Exerciţiu, Grecia, fostă PiE şi Bulgaria, care va deţine preşedinţia Procesului.

- Ca forum de dialog politic şi consultare, inclusiv la cel mai înalt nivel, SEECP constituie un instrument important pentru promovarea intereselor statelor participante de integrare în structurile politice, de securitate şi economice europene şi euro-atlantice.

- În cadrul SEECP, adoptarea hotărârilor se face prin consens.

- La reuniunile SEECP participă, în calitate de invitaţi, reprezentanţi ai unor organizaţii şi instituţii internaţionale, printre care: Preşedinţia Uniunii Europene şi a Comisiei Europene, Preşedinţia OSCE, OCEMN şi ICE, Pactul de Stabilitate, Consiliul Europei, ONU, OMC, CEE/ONU, Banca Mondială, BERD, BEI etc.

2. Obiective şi domenii de acţiune

- Documentul de bază al activităţii SEECP îl constituie Carta relaţiilor de bună vecinătate, stabilitate, securitate şi cooperare în Europa de Sud-Est, semnată la 12 februarie 2000 la Bucureşti. Carta este un document politic major, de substanţă, o premieră în gestionarea relaţiilor interstatale din această regiune a Europei. SEECP devine, astfel, un partener credibil, de viitor, pentru comunitatea internaţională. Carta de la Bucureşti reprezintă un cadru cuprinzător pentru cooperarea regională în domenii de interes comun, în scopul consolidării relaţiilor de bună vecinătate între toate statele din zonă, pentru transformarea acesteia într-o regiune a păcii, securităţii, stabilităţii şi colaborării. SEECP a fost conceput ca o expresie a solidarităţii dintre statele din zonă, de natură să transmită comunităţii internaţionale un mesaj coerent şi credibil cu privire la căile de soluţionare a problemelor cu care se confruntă popoarele statelor din regiune.

- Elementul definitoriu al SEECP este acela că reprezintă singurul forum din sud-estul Europei provenit şi gestionat de statele din interiorul regiunii ("regional ownership"), prin care se doreşte ca regiunea să contribuie semnificativ la îmbunătăţirea climatului politic dintr-o zonă confruntată de mai mulţi ani cu conflicte.

Temele majore pe agenda reuniunilor SEECP:

a. măsuri de întărire a stabilităţii, securităţii şi a relaţiilor de bună vecinătate;

b. măsuri de intensificare a cooperării multilaterale economice şi comerciale în zonă, cu accent pe cooperarea transfrontalieră, modernizarea infrastructurii în transporturi, comunicaţii şi energie, promovarea comerţului şi investiţiilor;

c. promovarea cooperării în domeniile umanitar, social şi cultural;

d. cooperarea în domeniul justiţiei, în combaterea crimei organizate, traficului ilicit cu droguri şi arme, precum şi a terorismului.

3. Dimensiuni prioritare ale SEECP

- La reuniunea la nivel înalt de la Skopje, din februarie 2001, statele SEECP au adoptat pentru prima oară un document de colaborare economică denumit "Plan de acţiune pentru cooperare economică regională". Prin acest document "action-oriented", SEECP dispune, pentru prima oară de un portofoliu propriu în ceea ce priveşte intensificarea cooperării economice în Sud-Estul Europei.

- Crearea pieţei regionale de energie: la 15 noiembrie 2002, la Atena, cu prilejul Reuniunii miniştrilor energiei, a fost semnat un Memorandum de Întelegere privind piaţa regională de energie din Europa de Sud-Est. Un obiectiv esenţial al înţelegerii îl reprezintă integrarea sistemelor de electricitate al regiunii în sistemul UE, până în anul 2005, conform cerinţelor relevante ale directivei UE privind electricitatea. În domeniul infrastructurii, statele participante consideră că trebuie să aibă loc evoluţii majore în domeniul energiei şi transporturilor, urmărindu-se principiile funcţionalităţii şi eficienţei.