Piața forței de muncă - salariul

Curs
7/10 (4 voturi)
Domeniu: Economie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 63 în total
Cuvinte : 27905
Mărime: 135.50KB (arhivat)
Publicat de: Cipriana Szekely
Puncte necesare: 0
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Popovici Veronica

Extras din curs

PIATA FORTEI DE MUNCA. SALARIUL

Munca este factorul de productie primordial. Asemeni celorlalti factori de productie, munca se tranzactioneaza pe o piata specifica: piata muncii. Aceasta este o piata aparte în care se întâlnesc si se confrunta cererea si oferta de munca. Piata muncii se manifesta la nivel local, regional, national si international. Analiza pietei muncii pp studierea C si O de munca în vederea realizarii echilibrului dintre cele 2 componente ale pietei.

Nevoia de munca reprezinta volumul total de munca necesara activitatilor ce se desfasoara într-o economie pe o perioada determinata, dar nu trebuie confundata cu C de munca. Pentru ca nevoia de munca sa se transforme în C de munca este necesar ca nevoia de munca sa fie platita, remunerata sau salarizata. Astfel, C de munca reprezinta nevoia de munca salarizata care se formeaza la un anumit moment dat într-o economie si se exprima prin numarul de locuri de munca (oferta de locuri de munca salarizate).

O de munca este munca pe care o pot depune membrii societatii în conditii salarizate. O de munca se exprima prin numarul populatiei apte de munca din care se scad anumite categorii de persoane ce presteaza munca nesalarizata (persoane casnice, elevi, studenti, militari în termen, persoane care nu presteaza munca salarizata).

C si O de munca sunt categorii si marimi dependente pe de-o parte de dezvoltarea economico-sociala, de amploarea si structurile activitatilor economice si ale actiunilor sociale si, pe de alta parte, de fenomenele si procesele social-demografice.

Dezvoltarea economico-sociala pp atragerea populatiei apte de mnca in activitati economice, ea constituind din acest punct de vedere o sursa a C de munca. Populatia este sursa O de munca. Intre gradul de dezvoltare economica a unui stat si populatia tarii respective exista o legatura indisolubila, dezvoltarea ec-sociala antrenand dupa sine si dezvoltarea factorului munca.

In legatura cu relatiile de interdependenta dintre dezvoltarea ec-sociala si procesele demografice, de-a lungul timpului, opiniile specialistilor au fost diferite. Astfel, Thomas Malthus a fost unul dintre primii specialisti care s-au ocupat de problema populatiei in stransa legatura cu dezvoltarea ec-sociala. El considera ca sporirea populatiei, a natalitatii, conduce automat la reducerea veniturilor familiale care, la randul sau, determina cresterea natalitatii. Dar ameliorarea conditiilor de viata a influentat comportamentul demografic familial, mai ales in tarile dezvoltate din punct de vedere economic, in sensul scaderii natalitatii, iar cercetarea tehnico-stiintifica a determinat cresterea si dezvoltarea economica si, implicit, crearea de noi locuri de munca.

Atat C cat si O de munca, privite prin prisma raportului dezvoltare ec-populatie, prezinta o serie de particularitati:

1. ambele sunt marimi dinamice

2. C de munca pe termen scurt este relativ constanta deoarece crearea de noi activitati si dezvoltarea celor existente se realizeaza in timp

3. O de munca se realizeaza intr-un orizont de timp indelungat intrucat sunt necesari cel putin 16 ani pt ca un individ sa se poata incadra in campul muncii

4. O de munca are o mobilitate relativ redusa, atat ca miscare in spatial geographic cat si din punct de vedere al schimbarii unei munci cu o alta munca ; oamenii sunt atasati mediului soc-economic in care s-au format si unde traiesc

5. O de munca este influentata de o serie de factori care nu sunt de natura economica: varsta, saxul, starea de sanatate, starea psihologica, elemente de traditie, conditii de munca

6. O de munca este perisabila si are caracter relativ rigid deoarece posesorul fortei de munca, pt a fi apt de munca, trebuie sa-si refaca forta de munca; de caeea omul nu poate astepta la infinit angajarea pe un loc de munca corespunzator pregatirii sale

7. O de munca, cu gradul ei de instructie si calificare isi pune amprenta asupra modului de satisfacere a C de munca

8. O de munca nu se formeaza in exclusivitate pe principiile pietei deoarece tinerii sunt formati pt familie si societate, ca oameni, nu pt a deveni ofertanti de munca (salariati)

9. substituirea capitalului uman intre diferitele lui componente este limitata in sensul ca C si O de muncanu sunt omogene, ele compunandu-se din grupuri neomogene, neconcurentiale sau putin concurentiale, ceea ce inseamna ca ele nu se pot substitui reciproc decat in limite foarte reduse sau deloc.

Piata muncii, ca expresie a raportului dintre C si O de munca, se desfasoara in faze sau etape:

- prima faza se manifesta pe ansamblul unei economii sau pe segmente mari de C si O, determinate de particularitatile tehnico-ec ale activitatii desfasurate; in aceasta faza: se formeaza conditiile generale de angajare a salariatilor, se contureza principiile care stau la baza stabilirii salariilor precum si limita min/max a salariului

- a doua faza se manifesta la nivelul firmei si prezinta o continuare o primei faza, constand in intalnirea C cu O de munca in functie de conditiile concrete ale firmelor si ale salariatilor sai.

Fazele pietei muncii se regasesc atat in ceea ce priveste O cat si C de munca.

O de munca se delimiteaza pornind de la programul, numarul de ore suplimentare pe care salariatii accepta sau nu sa le faca in functie de nevoile si spiratiile lor, de situatia economica si sociala.

C de munca se dimensioneaza précis atat ca volum cat si ca structura pe baza contractelor si a altor angajamente asumate de firma.

Preview document

Piața forței de muncă - salariul - Pagina 1
Piața forței de muncă - salariul - Pagina 2
Piața forței de muncă - salariul - Pagina 3
Piața forței de muncă - salariul - Pagina 4
Piața forței de muncă - salariul - Pagina 5
Piața forței de muncă - salariul - Pagina 6
Piața forței de muncă - salariul - Pagina 7
Piața forței de muncă - salariul - Pagina 8
Piața forței de muncă - salariul - Pagina 9
Piața forței de muncă - salariul - Pagina 10
Piața forței de muncă - salariul - Pagina 11
Piața forței de muncă - salariul - Pagina 12
Piața forței de muncă - salariul - Pagina 13
Piața forței de muncă - salariul - Pagina 14
Piața forței de muncă - salariul - Pagina 15
Piața forței de muncă - salariul - Pagina 16
Piața forței de muncă - salariul - Pagina 17
Piața forței de muncă - salariul - Pagina 18
Piața forței de muncă - salariul - Pagina 19
Piața forței de muncă - salariul - Pagina 20
Piața forței de muncă - salariul - Pagina 21
Piața forței de muncă - salariul - Pagina 22
Piața forței de muncă - salariul - Pagina 23
Piața forței de muncă - salariul - Pagina 24
Piața forței de muncă - salariul - Pagina 25
Piața forței de muncă - salariul - Pagina 26
Piața forței de muncă - salariul - Pagina 27
Piața forței de muncă - salariul - Pagina 28
Piața forței de muncă - salariul - Pagina 29
Piața forței de muncă - salariul - Pagina 30
Piața forței de muncă - salariul - Pagina 31
Piața forței de muncă - salariul - Pagina 32
Piața forței de muncă - salariul - Pagina 33
Piața forței de muncă - salariul - Pagina 34
Piața forței de muncă - salariul - Pagina 35
Piața forței de muncă - salariul - Pagina 36
Piața forței de muncă - salariul - Pagina 37
Piața forței de muncă - salariul - Pagina 38
Piața forței de muncă - salariul - Pagina 39
Piața forței de muncă - salariul - Pagina 40
Piața forței de muncă - salariul - Pagina 41
Piața forței de muncă - salariul - Pagina 42
Piața forței de muncă - salariul - Pagina 43
Piața forței de muncă - salariul - Pagina 44
Piața forței de muncă - salariul - Pagina 45
Piața forței de muncă - salariul - Pagina 46
Piața forței de muncă - salariul - Pagina 47
Piața forței de muncă - salariul - Pagina 48
Piața forței de muncă - salariul - Pagina 49
Piața forței de muncă - salariul - Pagina 50
Piața forței de muncă - salariul - Pagina 51
Piața forței de muncă - salariul - Pagina 52
Piața forței de muncă - salariul - Pagina 53
Piața forței de muncă - salariul - Pagina 54
Piața forței de muncă - salariul - Pagina 55
Piața forței de muncă - salariul - Pagina 56
Piața forței de muncă - salariul - Pagina 57
Piața forței de muncă - salariul - Pagina 58
Piața forței de muncă - salariul - Pagina 59
Piața forței de muncă - salariul - Pagina 60
Piața forței de muncă - salariul - Pagina 61
Piața forței de muncă - salariul - Pagina 62
Piața forței de muncă - salariul - Pagina 63

Conținut arhivă zip

  • Piata Fortei de Munca - Salariul.doc

Alții au mai descărcat și

Piața Fortei de Munca și Caracteristicile ei Principale

Introducere Dezvoltarea economică este fundamentală pentru existenţa omului. Totodată, omul ocupă cel mai important loc în dezvoltarea economică,...

Piața muncii - previziune

1.Piata muncii reprezinta spatiul economic in care tranzactioneaza in mod liber utilizatorii de munca (detinatorii de capital) in calitate de...

Salariul și motivația muncii

Codul muncii defineste salariul în art. 154 ca fiind contraprestatia muncii depuse de salariat în baza contractului individual de munca. Pentru...

Piața monetară

Moneda are un rol de prima importanta in functionarea economiei de piata .Pentru economia contemporana este caracteristica extinderea si...

Economie politică

1. Introducere La începutul noului mileniu, omenirea încearca sa proiecteze o anume imagine a viitorului sau. Aceste eforturi pornesc de la...

Schema generală a circuitului economic

Elementele care defines circuitul economic sunt: - Activitatiile economice; - Subiecții economici; - Tranzacțiile și obiectul lor;...

Analiza structurii și dinamicii cheltuielilor publice din bugetul de stat al României

1. Structura cheltuielilor publice din bugetul de stat – criterii şi component Sistemul cheltuielilor publice cuprinde totalitatea cheltuielilor...

Fiscalitate

CONSIDERATII INTRODUCTIVE 1. Necesitatea impozitului Satisfacerea nevoilor colective ale oricarei societati impune realiazrea unor venituri...

Te-ar putea interesa și

Oportunități pe piața muncii și cariere în domeniul turismului

Turismul are o mare capacitate de diversificare a economiei, de stimulare a antreprenoriatului, în special pentru întreprinderile mici şi mijlocii....

Măsuri de prevenirea și combaterea șomajului

CAPITOLUL I INTRODUCERE 1. Şomajul -fenomen social Fiind un fenomen care afectează în diferite proporţii , toate ţările , prin nivelul ,...

Șomajul tendințe contemporane

Lucrarea „Tendinte ale somajului contemporan” se adreseaza celor interesati de probelmatica somajului si pietei muncii - studenti, cursanti ai...

Angajarea și Salarizarea Personalului

INTRODUCERE "Resursele umane sunt unice în ceea ce priveşte potenţialul lor de creştere şi dezvoltare, precum şi capacitatea de a-şi cunoaşte...

Economia Tranzacțională și Economia de Subzistență în Mediul Rural

CAPITOLUL 1 Evoluţia mediului rural Dacă apariţia mediului urban este legată de o anumită etapă (mijlocie sau superioară) a dezvoltării sociale...

Inflație versus șomaj - care este râul cel mai mare

DIVERSITATEA BANILOR O diversitatea uimitoare de mijloace au fost folosite ca bani de-a lungul timpului. Cuvantul “pecuniar” provine din latina,...

Contabilitatea Relațiilor cu Personalul

CAP. 1 POLITICI SALARIALE 1.1. Probleme, evoluţii şi tendinţe privind piaţa muncii De la începutul noului mileniu, sensul expresiei "carieră fără...

Măsuri Active de Combatere a Șomajului

Fiind un fenomen care afectează in diferite proporţii, toate tarile, prin nivelul, structura, durata si consecinţele sale, şomajul s-a impus...

Ai nevoie de altceva?