Tipuri de investiție

Din perspectiva obiectivului pe care îl au managerii de maximizare a averii acţionarilor, aceştia sunt puşi în faţa luării unor decizii de investire în active care să le adauge valoare firmei.

De ce trebuie să investească managerii– trebuie să găsească o modalitate eficientă de utilizare a cash-ului generat de compania respectivă : ori îl distribuie tot acţionarilor, ori cumpără active care să le înlocuiască pe cele vechi şi restul îl acordă acţionarilor, ori investeşti în active care să aibe o rentabilitate mai mare decât cea pe care ar obţine acţionarii dacă ar investi singuri banii respectivi.

Investiţii de capital – capital cuprinde valoarea activelor tangibile şi intangibile. O investiţie înseamnă o achiziţie de capital, decizia de investiţii priveşte adoptarea sau nu a unei investiţii de capital

Capitalul circulant reprezintă stocurile, creanţele, casa şi conturile la bănci, adică activele necesare pentru desfăşurarea zilnică a operaţiunilor care ajută investiţiile pe termen lung

Valoarea firmei şi decizia de investiţii

Managerul financiar trebuie să previzioneze cash-flow-urile viitoare dar şi incertitudinea privind obţinerea acestor cash-flow-uri. Riscurile de obţinere a cash-flow-urilor sunt date de:

a. riscul vânzărilor – reflectă gradul de incertitudine legată de numărul de unităţi de produse ce vor fi vândute precum şi de preţul la care acestea vor fi vândute

b. riscul operaţional - riscul cash-flow-urilor operaţionale (CFO) vine din mixtiunea de cheltuieli variabile şi fixe. Reprezintă variaţia CFO determinată de variaţia vânzărilor

Riscul unui proiect este reflectat de rata de actualizare care este:

- rata de rentabilitate cerută pentru investitor, ce reprezintă remunerarea riscului asumat

- costul capitalului – pentru firmă şi reprezintă costurile unei firme de a obţine capital (privit de această dată ca sursă de finanţare)

Capital budgeting –este procesul identificării şi selectării investiţiilor în active pe termen lung sau în active care să producă beneficii pentru o perioadă mai mare de un an. Este un proces continuu care ţine seama de de strategia pe care şi-a stabilit-o compania.

Etapele procesul de capital budgeting. Există cinci etape:

1. departamentele unei companii propun o listă de proiecte care sunt în acord cu strategia companiei. Odată identificate le sunt evaluate din perspectiva modului în care vor afecta valoarea viitoare a firmei şi alese cele mai potrivite

2. propunerea de capital budgeting – pentru proiectele care au fost selectate după prima etapă se estimează veniturile şi costurile într-o fază incipientă

3. Autorizarea şi aprobarea bugetului pentru astfel de proiecte de investiţii

4. urmărirea evoluţiei proiectului – după ce proiectul este adoptat, managerul de proiect raportează asupra obţinerii veniturilor şi a cheltuielilor efectuate cu desfăşurarea proiectului

5. Audit-ul proiectului după câţiva ani de desfăşurarea a acestuia pentru a se observa dacă merită sau nu să se mai desfăşoare

Clasificarea proiectelor de investiţii:

1. După durată de viaţă a proiectelor de investiţii (rol important îl are valoarea timp a banilor). Proiectele de investiţii asigură beneficii pentru o perioadă limitată de timp – durata de viaţă economică sau durata de viaţă utilă, după care veniturile pe care le generează acestea încep să scadă şi cheltuielile să crească

- investiţii pe termen scurt – beneficiile sunt produse într-un an şi reprezintă investiţii în active curente: casă, titluri de valori mobiliare, creanţe şi stocuri. Investiţiile pe termen scurt se realizează pentru a împiedica afectarea negativă a operaţiunilor zilnice desfăşurate de companie în perioadele în care CFO-urile ar fi mai mici decât cele aşteptate

- investiţii pe termen lung – sunt investiţii în active pe termen lung ce implică previziunea CFO pe o perioadă mai lungă de timp

2. După riscul proiectelor de investiţii

Riscul investiţiei de a obţine o rată de rentabilitate:

- investiţii de înlocuire a echipamentelor sau a facilităţilor existente implică un risc scăzut

- investiţii de expansiune – presupun investiţii de expansiune a liniilor de producţie existente şi a pieţelor – implică un risc scăzut

- investiţii în noi produse şi pieţe – proiecte care implică investiţii pentru introducerea de noi produse sau de intrare pe noi pieţe – implică risc ridicat

- investiţii în proiecte obligatorii – proiecte cerute de legi guvernamentale sau agenţii

3. După gradul de dependenţă faţă de alte proiecte

În analiza unui proiect de investiţii, firma trebuie să evalueze şi impactul adoptării unui proiect de investiţii asupra activelor existente deja, dar şi a proiectelor de investiţii ce vor fi adoptate în viitor

Proiecte independente – CF generate de un proiect nu afectează CF generate de alte proiecte. Acceptarea sau respingerea unui proiect nu afectează acceptarea sau repingerea altor proiecte