Circuite Electrice de Curent Continuu

Curs
6/10 (1 vot)
Domeniu: Electrotehnică
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 10 în total
Cuvinte : 2819
Mărime: 155.49KB (arhivat)
Publicat de: Hortensia Dobrin
Puncte necesare: 0

Extras din curs

În general, în cadrul circuitelor electrice, problema care se pune este aceea a determinării curentului electric, atunci când sunt cunoscute tensiunile, rezistenţele şi / sau puterile absorbite, pentru a determina, alege sau dimensiona elementele de circuit, inclusiv conductele şi cablurile de alimentare cu energie electrică.

3.1. Convenţii şi definiţii

Acel sistem de corpuri prin care poate trece curentul electric se numeşte circuit electric. Ansamblul de circuite electrice formează o reţea electrică. Din punct de vedere topologic, orice reţea electrică este alcătuită din laturi, noduri şi ochiuri. Latura este porţiunea de circuit formată din elementele de circuit conectate în serie, care sunt cuprinse între două noduri. Nodul este punctul reţelei în care se întâlnesc cel puţin trei laturi. Ochiul este orice circuit închis, format dintr-o succesiune de laturi. Ochiul independent poate fi considerat acel ochi al sistemului, care diferă de celelalte prin cel puţin o latură. Numărul de ochiuri independente dintr-un circuit electric este:

O = L – N + 1. (3.1)

În strânsă corelaţie cu tipul elementului de circuit, se aplică convenţia de la receptor, (figura 3.1. a), sau generator, (figura 3.1. b). Pot fi redate următoarele relaţii între tensiuni, pentru receptor:

ub + er = Ri, (3.2)

sau generator:

- ub + eg = ri, (3.3)

şi expresia puterii:

pb = ubi, (3.4)

cu menţiunea că pb > 0, când puterea este primită de receptor, sau este cedată de sursă.

a. b.

Figura 3.1. Convenţia de la receptor (a), sau generator (b).

Observaţie: În continuare mărimile de curent continuu vor fi reprezentate prin majuscule: E – tensiune electromotoare; U – tensiune; I – curent; P – putere, etc.

3.2. Teoremele lui Kirchhoff

Teoremele lui Kirchhoff se utilizează pentru rezolvarea circuitelor electrice, când în general se cunosc valorile tensiunilor de alimentare şi ale rezistenţelor şi se solicită a fi determinate valorile curenţilor din fiecare latură în parte.

a. Prima teoremă a lui Kirchhoff se referă la curenţii care converg spre un nod şi respectă legea conservării sarcinii electrice: suma curenţilor care intră este egal cu suma curenţilor care ies din nodul respectiv, sau suma curenţilor care converg spre un nod este nulă: . (3.5)

La aplicarea efectivă a teoremei, curenţii care intră în nod se iau cu semnul “+” (plus), iar cei care ies din nod se iau cu semnul “-” (minus). Cu prima teoremă a lui Kirchhoff pot fi scrise (N-1) ecuaţii de circuit.

b. A doua teoremă a lui Kirchhoff se referă la tensiunile existente de-a lungul ochiurilor independente de circuit şi respectă legea conservării potenţialelor electrice: suma căderilor de tensiune pe laturile ochiului independent este egală cu suma tensiunilor electromotoare existente în aceleaşi laturi, sau suma tensiunilor existente în laturile ochiului respectiv este nulă: , (3.5.1)

sau . (3.5.2)

La aplicarea efectivă a teoremei a doua a lui Kirchhoff, se alege un sens aleatoriu de parcurgere a conturului  a ochiului independent, se aplică una din relaţiile (3.5), în care căderile de tensiune se iau cu semnul “+” (plus) dacă sensul de parcurgere este identic cu cel al curentului din latura respectivă, sau dacă este acelaşi cu sensul tensiunii electromotoare întâlnită în laturile ochiului respectiv şi cu semnul “-” (minus) dacă sensul de parcurgere este invers faţă de curentul din latura respectivă, sau dacă este invers sensului tensiunii electromotoare întâlnită în laturile ochiului respectiv. Cu a doua teoremă a lui Kirchhoff pot fi scrise (O = L – N + 1) ecuaţii de circuit; cu ambele teoreme pot fi scrise (L) ecuaţii, cu (L) necunoscute, din care vor rezulta curenţii din laturile respective.

Dacă după rezolvarea sistemului respectiv de ecuaţii, vor rezulta curenţi negativi, pe schema finală, sensul acestora se vor inversa.

Exemplu de aplicare a teoremelor lui Kirchhoff.

Fie circuitul din figura 3.2, (o punte Wheastone), în care sunt cunoscute valorile tensiunilor surselor şi valorile rezistenţelor din laturile respective. Se cere a se determina valorile curenţilor din laturile respective.

Pentru început se stabilesc numărul de noduri şi ochiuri independente, funcţie de care se vor determina numărul de ecuaţii scrise cu teorema I, sau II a lui Kirchhoff. Circuitul are patru noduri, (A, B, C, D), deci cu prima teoremă se vor putea scrie trei ecuaţii distincte, (după alegerea sensurilor aleatorii ale curenţilor):

Figura 3.2. Circuit electric. A: I6 = I1 + I4

B: I1 + I2 + I3 = 0

C: I3 + I5 = I6.

Numărul ochiurilor este mult mai mare decât al celor independente; iată de exemplu, câteva dintre ele, delimitate de laturile a căror poligoane închise, sunt: ABD, BCD, ACEF, ABC, ADBCEF, ABDCEF. Dintre acestea numai trei sunt ochiuri independente, deci cu teotema a II a lui Kirchhoff vor putea fi scrise numai trei ecuaţii, (după alegerea contururilor  şi a sensurilor de parcurgere):

ABD: R1I1 + R2I2 – R4I4 = 0

BCD: R3I3 – R2I2 – R5I5 = 0

ACEF: R4I4 + R5I5 + R6I6 – E6 = 0.

Rezolvarea sistemului de şase ecuaţii cu şase necunoscute conduce la determinarea curenţilor din laturile circuitului. Pentru acei curenţi care rezultă, după rezolvarea sistemului, cu semnul – (minus), se va inversa sensul de referinţă de pe schiţă.

Preview document

Circuite Electrice de Curent Continuu - Pagina 1
Circuite Electrice de Curent Continuu - Pagina 2
Circuite Electrice de Curent Continuu - Pagina 3
Circuite Electrice de Curent Continuu - Pagina 4
Circuite Electrice de Curent Continuu - Pagina 5
Circuite Electrice de Curent Continuu - Pagina 6
Circuite Electrice de Curent Continuu - Pagina 7
Circuite Electrice de Curent Continuu - Pagina 8
Circuite Electrice de Curent Continuu - Pagina 9
Circuite Electrice de Curent Continuu - Pagina 10

Conținut arhivă zip

  • Circuite Electrice de Curent Continuu.doc

Alții au mai descărcat și

Stație electrică de transformare 100-20 kV

Cap.1 TEMA DE PROIECTARE Să se proiecteze o staţie electrică de transformare 100/20kV, amplasată în apropierea staţiei 400/110kV Gura Humorului...

Determinarea Parametrilor și Caracteristicilor unui Motor Asincron

INTRODUCERE Prin proiectul de faţă, s-a urmărit ca să se efectueze cât mai multe teste pentru a avea determinaţi parametrii, caracteristicile,...

Maglev

Maglev este un sistem confom caruia trenurile se misca deasupra sinelor folosind fortele electromagnetice dintre magnetii supraconductori de la...

Stații și Posturi de Transformare

ETAPA I Să se proiecteze o staţie de transformare, un post de transformare industrial, un post de transformare urban şi un post de transformare...

Metode de Pornire a Motorului Asincron cu Rotorul Bobinat

ARGUMENT Maşina asincrona formează cea mai mare categorie de consumatori de energie electrică din sistemul energetic, fiind utilizată în toate...

Protecția împotriva punerilor la pământ a rețelelor de medie tensiune

CAPITOLUL 1 PROBLEME GENERALE ALE INSTALAŢIILOR DE PROTECŢIE PRIN RELEE UTILIZATE ÎN SISTEMELE ELECTROENERGETICE 1.1 Introducere Una din...

Instalația de Alimentare cu Energie Electrică a Unei Intreprinderi

Să se proiecteze instalaţia de alimentare cu energie electrică a unei intreprinderi având receptoare de joasă tensiune de categoria I, II, III,...

Echipamente Electrice

ECHIPAMENTE ELECTRICE Prin echipament electric se intelege,in general,orice dispozitiv intrebuintat pentru producerea...

Te-ar putea interesa și

Sistem de Acționare Electromecanică cu Motor Asincron și Invertor de Tensiune

Introducerea pe scara larga a automatizarii si robotizarii, realizarea noilor tipuri de masini unelte cu comanda program au condus la necesitatea...

Studiul Circuitelor Electrice în Regim Tranzitoriu, Permanent și Deformant

CAPITOLUL 1 INTRODUCERE Se numeşte circuit electric (reţea electrică) o înlănţuire continuă de elemente de circuit şi surse de energie (de...

Măsurarea puterii, energiei și frecvențe

ARGUMENT Măsurarea este o activitate experimentală de tip informatic al cărei scop este obținerea unor date cantitative cu privire la...

Circuite Electrice Liniare de Curent Continuu

Enunţul: Se consideră schema circuitului din (Fig.I) şi datele respective R1-R6, E1,E3 să se efectueze următoarele puncte de mai jos: 1. De...

Circuite electrice de curent continuu

Pentru efectuarea lucrări, mai jos sunt reprezentate în tabelul 1 datele de rezolvare a ei. Totodată este reprezentată și schema în figura 1, în...

Circuite Electrice Liniare de Curent Continuu

III. CIRCUITE ELECTRICE LINIARE DE CURENT CONTINUU 3.1. STRUCTURA SI CLASIFICAREA CIRCUITELOR Producerea, transportul si distribuŃia energiei...

Noțiuni generale de electricitate

Atom: cea mai mică componentă a unui element având proprietăţile chimice ale acestuia. Numărul de sarcini pozitive (protoni) este egal cu numărul...

Ai nevoie de altceva?