Extras din curs
Definiţia Fvig.
Totalitatea activităţilor de detectare, evaluare, validare şi prevenire a reacţiilor adverse la produsele medicamentoase
RA vs EA
Obiectivele activităţii de Fvig.
detectarea precoce a R.A. şi a IM neidentificate în studiile clinice
stabilirea relaţiilor de cauzalitate între administrarea M şi apariţia R.A.
monitorizarea frecvenţei R.A cunoscute (din prospect)
identificarea factorilor de risc (comorbidităţi)
analiza datelor
difuzarea informaţiilor între autorităţile competente şi specialişti
Apariţia Fvig.
~ Sec. XIX - primele studii metodice asupra RA
~ Anii 1960 - începuturile activ. Fvig. (teratogenitatea talidomidei)
~ Anii 1970- anticoncepţionalele orale şi tromboembolismul venos (controverse epidemiologice)
Ultimile decenii:
1982 → benoxaprofen (necroză hepatică, fotosensibilizare)
2001 → cerivastatina (rabdomioliza)
2003 → troglitazona (toxicitate hepatică)
2010 → sibutramina (efecte adverse cardiovasculare)
R.A. grave
Cauze ale morbidităţii ridicate în relaţie cu consumul de medicamente
Numărul enorm de medicamente prescris
Creşterea continuă a numărului de noi molecule autorizate
Lipsa experienţei clinice pentru noile medicamente
Promovarea ,,agresivă” a noilor produse medicamentoase
Creşterea numărului de raportări
Reacţii adverse grave/fatale. Date statistice
Studiul Juntti (2002): 75 de decese din 1511 au fost cauzate de reacţii adverse (cel mai frecvent la citotoxice şi anticoagulante)- 4,96 % mortalitate
Studiul Ebbesen (2001): 733 decese/13992 administrări- 5,23% mortalitate
Studiu Australian (2003): 4% dintre spitalizări - datorate reacţiilor adverse (cel mai frecvent la anticoagulante şi opioide)
Canada: 7% din spitalizări sunt datorate RA., 1,6% fatale
Se estimează ca 2/3 din RA pot fi evitate
Cercetarea unei noi molecule
Studii preclinice (Faza 0, durata 2-3 ani)
Studii
farmacologice toxicologice farmacocinetice
Studii preclinice pentru determinarea siguranţei
Tipuri de studii pre-clinice
Toxicitatea acută pe 2 specii de mamifere
toxicitatea acută pentru doze repetate
efectele asupra sistemului cardiovascular, nervos central şi respirator
evaluarea genotoxicităţii (in vitro)
studii de farmacocinetică (ADME)
studii asupra reproducerii
Studiile de carcinogenitate nu sunt cerute în mod normal
Observaţii:
> 30% din efectele nedorite nu pot fi prezise preclinic
Cele mai bune concordanţe (animal-om) : reacţiile adverse cardiovasculare, hematologice, gastro-intestinale
Cele mai reduse concordanţe: R.A. cutanate, toxicitatea hepatică
Dificil de anticipat: reacţiile adverse idiosincrazice
Cercetarea unei noi moleculeStudii clinice
Reacţiile adverse în studii clinice
dificil de identificat RA cu incidenţă redusă (1-2 cazuri/1000 voluntari/pacienţi)
atent monitorizate: RA observate în cursul studiilor preclinice
(ex. creşterea transaminazelor la animale de experienţă, hematologie modificată)
Observaţii
se monitorizează semnele vitale, formula sanguină şi funcţia hepatică
cele mai frecvente R.adverse: dureri de cap, rash, greaţă
Consecinţe directe şi indirecte ale RA severe
deces
cresc durata spitalizării- cresc costurile cu îngrijirea pacientului
pierderi mari pentru companiile farmaceutice
afectează calitatea vieţii pacientului (tb.gi., hepatită toxică, colită pseudomembranosă )
pierderea încrederii pacientului în medic
Factori de risc
- polipragmazie
copii, vârstnici, sarcina
sexul feminin
comorbidităţi (boli neoplazice, imunosupresie, ciroză, diabet)
disfuncţii de organ (IC, IR, IH)
malnutriţie
excesiv de alcool, tutun
enzimopatii (reacţii idiosincrazice)
subiecţi atopici (alergii)
medicamente expirate sau degradate
Clasele de medicamente cele mai implicate în RA
Sistemele cele mai afectate de RA
Criterii de clasificare
predictibilitate
Criteriul predictibilităţii
a. Reacţii adverse aşteptate
rezultatul unui efect farmacodinamic diferit de efectul farmacologic principal al medicamentului
Se manifestă la majoritatea subiecţilor trataţi (sunt previzibile)
Exemple: uscăciunea gurii (antidepresive), sedare (antihist. H1).
= efecte secundare = colaterale = reacţii nedorite farmacologic (side effects of drugs)
Alte exemple: greaţa (citostatice), somnolenţa (anxiolitice, hipoglicemia (antidiabetice), constipaţia (opioide), hipertensiune (IMAO), tulburări de motilitate (macrolide), bradicardie exagerată (betablocante).
Criteriul predictibilităţii
b. Reacţii adverse neaşteptate
nu sunt consecinţa unui efect farmacodinamic cunoscut al moleculei
apariţie imprevizibilă
apar la un număr restrâns de subiecţi
Exemple: (tahicardia după glicozide cardiotonice, reacţia alergică la peniciline, anemiile hemolitice imune )
Nu sunt incluse în prospectul medicamentului. Sunt cele urmărite în mod particular prin activitatea de FV
Conținut arhivă zip
- Farmacovigilenta.ppt