Cuprins
- Capitolul 1. TRANZACTII INTERNATIONALE: SCURT ISTORIC, CONCEPT, OBIECT SI CONTEXT
- 1.1. Scurta istorie a tranzactiilor internationale
- 1.2. Conceptul de tranzactii internationale
- 1. 3. Obiectul tranzactiei comerciale internationale
- 1. 4. Factorii ce influenteaza decizia de a derula tranzactii internationale
- Capitolul II. TRANZACTIILE COMERCIALE ÎN CONTEXTUL INTERNATIONALIZARII SI GLOBALIZARII ECONOMIEI MONDIALE
- 2.1. Globalizarea: concept si efecte
- 2.3. Investitiile straine
- 2.3.1. Particularitati si tendinte înregistrate în evolutia fluxurilor de ISD în ultimii 25 de ani
- .3.1.1. Aspecte generale
- 2.4. Firmele multinationale
- 2.5. Migratia fortei de munca
- Capitolul 3. ORGANIZAREA COMERTULUI EXTERIOR
- 3.1. Aspecte generale
- 3.2. Export - import direct
- 3.2.1. Întreprinderea care debuteaza la export
- 3.2.2. Întreprinderea care dezvolta vânzarile sale în strainatate
- 3.2.3. Marile întreprinderi exportatoare
- 3.2.4. Crearea unor entitati de export în strainatate
- 3.3. Export - import indirect
- 3.3.1. Organizatiile de management si marketing international
- 3.3.2. Asociatiile de comert (exportul grupat)
- Capitolul 4. MECANISMUL DERULARII EXPORTULUI
- 4.1. Oferta, cererea de oferta si comanda
- 4.1.1. Oferta
- 4.1.2. Cererea de oferta
- 4.1.3. Comanda
- 4.2. Negocierea clauzelor contractuale între echipele de negociere
- 4.3. Gestiunea logisticii organizarii expedierii
- 4.3.1. Împachetarea si marcarea
- 4.3.2. Verificarile cerute de cumparator
- 4.3.3. Relatiile cu transportatorul sau cu expeditorul (tranzitarului)
- 4.3.4. Asigurarea marfurilor transportate
- 4.3.5. Conducerea operatiilor vamale
- 4.3.5.1. Luarea în consideratie a elementelor de control în comertul exterior
- 4.3.5.2. Regimul de vamuire
- 4.3.5.3. Aplicarea procedurilor de vamuire
- 4.3.5.4. Cadrul legal vamal în România
- 4.4. Documentele necesare efectuarii exportului
- 4. 5. Acoperirea riscului de schimb valutar
- 4.6. Gestiunea încasarilor valutare
- 4.7. Gestiunea operatiilor post-vânzare
- Capitolul 5. OPERATIUNI COMERCIALE COMBINATE
- 5.1. Comertul în contrapartida
- 5.1.1. Concept si evolutie istorica
- 5.1.2. Elemente pro si contra amplificarii schimburilor în contrapartida
- 5.1.3. Contrapartida în economiile aflate în tranzitie
- 5.1.4. Tipologia tranzactiilor în contrapartida
- 5.1.4.1. Compensatiile
- 5.1.4.1.1. Compensatiile individuale
- 5.1.4.1.2. Barterul
- 5.1.4.1.3. Clearingul
- 5.1.4.2. Operatiunile paralele
- 5.1.4.3. Schimbul de debite
- 5.1.5. Atitudini oficiale fata de tranzactiile în contrapartida
- 5.1.5.1. Politica oficiala a Statelor Unite
- 5.1.5.2. Puncte de vedere ale guvernelor tarilor industrializate, în dezvoltare si în tranzitie referitoare la schimburile în contrapartida
- 5.1.5.3. Atitudinea organizatiilor internationale asupra operatiunilor în contrapartida
- 5.1.5.4. Pozitia societatilor multinationale fata de operatiile în contrapartida
- 5.2. Operatiunile de switch
- 5.2.1. Concept, necesitate, premize si forme
- 5.2.2. Avantajele si riscurile operatiunilor de switch
- 5.3. Reexportul
- 5.4. Lohn-ul
- 5.4.1. Concept, forme, avantaje si limite
- 5.4.2. Lohnul în România 65
- Capitolul 6. TRANSFERUL INTERNATIONAL DE TEHNOLOGIE
- 6.1. Licentierea
- 6.2. Franchisingul international
- 6.2.1. Franchisingul: concept si evolutie
- 6.2.2. Contractul de franchising
- 6.2.3. Operatiuni de franchising în plan international
- 6.3. Comertul international cu asistenta tehnica nebrevetata sau nebrevetabila (know-how, savoir faire)
- 6.4. Activitatea de consulting – engineering
Extras din curs
Capitolul 1. TRANZACTII INTERNATIONALE:
SCURT ISTORIC, CONCEPT, OBIECT SI CONTEXT
OBIECTIVE
1. Cunoasterea istoriei afacerilor economice internationale.
2. Cunoasterea definitiei tranzactiilor economice internationale.
3. Identificarea obiectului tranzactiilor economice internationale.
4. Aprecierea oportunitatilor oferite de afacerile economice internationale, precum si contextul acestora.
1.1. Scurta istorie a tranzactiilor internationale.
O data cu formarea primelor granite nationale, afacerile internationale au fost conduse de natiuni sau individual. În multe cazuri, afacerile internationale, singure, au fost o forta majora în delimitarea granitelor si schimbarea istoriei economiei mondiale. De exemplu, afacerile internationale au jucat un rol vital în formarea si declinul imperiului roman, al carui impact de gândire, cunostinte si dezvoltare sunt simtite si în ziua de azi. De altfel, când citim despre marsul legiunilor romane, trebuie sa stim ca acesta nu se datora exclusiv puterii militare pe care imperiul se baza. Romanii au folosit ca stimulent major pax romana (pacea romana). Aceasta le permitea comerciantilor sa calatoreasca în siguranta pe drumurile construite, mentinute si protejate de legiunile romane si trupele afiliate lor. Roma a stimulat construirea unor piete centrale în orase si constituirea unui sistem de comunicatii adecvat.
Afacerile internationale au înflorit în imperiu contribuind la îmbunatatirea modului de viata, aceasta devenind model pentru cei din afara. Curând, orase si natiuni care nu faceau parte din acesta s-au decis sa se afilieze imperiului. Ei au fost de acord sa plateasca tribut si taxe deoarece beneficiile erau mai mari decât darile.
Prin urmare, cresterea imensa a imperiului roman s-a efectuat si pe baza legaturilor de afaceri. Desigur, eforturi substantiale au fost facute pentru a mentine acest mediu favorabil. Când piratii amenintau caile de navigatie comerciala, de exemplu, Pompeius, a trimis o forta mare pentru a-i elimina. Odata acest lucru împlinit, costurile de distributie au scazut substantial, deoarece teama de a calatori a disparut. Bunurile puteau fi vândute la preturi mai mici ceea ce duce la largirea cererii. Afacerile internationale au reprezentat unul dintre factorii primari care au mentinut integritatea imperiului. Atacurile triburilor barbare asupra imperiului, au facut ca romanii sa piarda teren. Mai târziu, triburile din afara atacau un imperiu care era deja substantial slabit din temelii, datorita accentuarii decadentei. Pacea romana nu a mai putut fi impusa mult timp, folosirea si acceptarea sistemului monetar comun a decazut, iar comunicatiile nu au mai putut functiona bine mult timp. Prin urmare, afilierea la Imperiul Roman nu a mai putut oferi avantajele din trecut. Fosti aliati, observând ca nu mai exista beneficii din asocierea cu Roma, s-au aliat cu invadatorii.
Înca de pe vremea Imperiului Roman, obtinerea de beneficii din afacerile internationale era vazuta ca un instrument al politici nationale. Folosirea de constrângeri economice de catre natiuni sau grupuri de natiuni, de exemplu, îsi are radacinile în timp, în orasele state grecesti si razboiul peloponesian. În razboaiele lui Napoleon, combatantii au folosit blocadele navale si economice pentru a obtine suprematia. Similar, în timpul razboiului civil din SUA, Nordul a urmarit în mod constant o strategie de anulare a oportunitatilor de afaceri internationale ale Sudului, pentru a-l priva de veniturile obtinute din export. Mai recent, SUA a impus embargoul economic Irak-ului ca urmare ocuparii Kuwait-ului de catre acesta, constituie o dovada a folosirii, în perioada moderna, a constrângerilor economice, ca element de presiune pentru atingerea unor obiective geo-politice. Chiar daca masura în sine nu a avut efectul scontat în cele din urma, izolarea economica internationala a Irak-ului (împiedicarea realizarii operatiunilor de import-export în mod liber, împiedicarea investitiilor straine în Irak, precum si a oricarei alte forme de cooperare economica si tehnica internationala) a reprezentat o actiune politica majora care demonstreaza importanta schimburilor economice internationale.
Importanta afacerilor internationale a putut fi observata în anii '30. În acel timp, decretul Smoot-Hawley a crescut îndatoririle importatorilor si a avut ca urmare reducerea volumului de bunuri care intrau pe teritoriul SUA. Acest act a fost elaborat în speranta ca se va întari forta economica internationala a SUA. Actiunea a fost perceputa negativ de cei mai importanti parteneri comerciali ai Americii. Deprecierea la scara larga si colapsul sistemului financiar mondial au fost doua dintre instrumentele care au condus la declansarea celui de –al doilea razboi mondial.
În secolele trecute, comertul s-a derulat la nivel international, dar nu a avut acelasi impact asupra natiunilor, firmelor si persoanelor fizice asa cum s-a întâmplat în perioada ce a urmat celui de al doilea razboi mondial. Tari care nu s-au gândit niciodata la o participare majora în comertul mondial, s-au afirmat drept centre economice majore ale economiei mondiale (de exemplu, Hong Kong –al II-lea centru financiar al Asiei, Singapore). Persoanele fizice si firmele au realizat ca pot si trebuie sa fie competitive, nu numai pe pietele nationale, dar si pe cele globale.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Tranzactii Internationale.DOC