Geografia umană a României

Curs
9.5/10 (2 voturi)
Domeniu: Geografie
Conține 1 fișier: docx
Pagini : 33 în total
Cuvinte : 7077
Mărime: 52.29KB (arhivat)
Publicat de: Gherasim Cazan
Puncte necesare: 0

Extras din curs

Încadrare teritorială

Așezare geografică:

partea de SE a Europa Centrală (Germania, Cehia, Slovacia, Austria, Ungaria, Elveția, Polonia);

la contactul cu Europa Orientală (Marea Neagră) și cu Europa Balcanică (Dunărea);

teritoriul este axat pe:

paralela de 45 latitudine nordică - așezare în mijlocul zonei temperate;

pe meridianul de 25 longitudine estică - aliniamentul așezărilor Avrămești, Făgăraș, Roșiorii de Vede, Traian.

Poziția pe Glob:

zilele sunt mai lungi cu 37 minute la solstițiul de iarnă în nordul țării față de sudș

între extremitățile de este și de vest există o diferență de 37 minute.

Pe locul 58 din punct de vedere al populațieiș locul 84 din punct de vedere al suprafeței 238 391 〖km〗^2.

Forma teritoriului este relativ rotundă.

Suprafața de 238 391 〖km〗^2(4.8% din suprafața Europei); locul 13 în Europa; locul 84 pe glob

Distanța dintre extremitățile Nordică și Sudică: 525 km

Distanța de la Vest la Est: 740 km

N - Horodiștea (Botoșani): 26°23`32” long. E, 48°15`06” lat. N

S - Zimnicea (Teleorman) 25° long E, 43° lat. N

V - Beba Veche 20°15`44” long E, 46° lat. N

E - Sulina (Tulcea); 29°41`24” long. E, 45°09`36” lat. N

Centrul României - intersecția paralelei de 46° lat. N cu meridianul de 25° long. E; se află la 17 km N de orașul Făgăraș.

Frontiere: lungime totală de 3150 km - 1086 km terestre, 1817 km fluviale; 247 km maritime

Granița cu:

Serbia: 546 km;

Bulgaria: 631 km;

Republica Moldova: 681 km;

Ucraina: 650 km;

Ungaria: 448 km.

Fațada la Marea Neagră: 194 km (lungimea litoralului).

Premisele de dezvoltare

Condiții naturale

țară carpatică: Carpații de Sud-Est - relieful coboară în trepte spre E, S, V.

succesiune a formelor de relief (munți: 30%, dealuri și podișuri: 40%, câmpii și lunci: 30%, deltă.

Frecvență mare a depresiunilor mari și mici (330), joase, bine populate, bogate în zăcăminte de subsol: 30% din teritoriul montan, 2000 〖km〗^2.

Carpații Orientali (de la N - S) Maramureș, Bilbor, Borsec, Giurgeu, Ciuc, Brașov; (de la V - E) Dornelor, Câmpulung Moldovenesc

Carpații Meridionali: Loviște, Petroșani, Hațeg, Bran - Rucăr - Dragoslavele (culoar depresionar); Olt, Jiu (culoar de vale).

Munții Banatului și Munții Apuseni: Bozovici, Brad, Zlatna, Zarand, Beiuș, Vad (depresiuni golfuri); Timiș - Cerna - Mehadia, Reșița - Câlnic - Lupac - Brebu - Ezeriș (culoare depresionare); Mureș (între Deva și Lipova), Arieș (culoar de vale).

Văile, pasurile și trecătorile:

6 văi transversale: văiile Dunării, Crișul Repede, Oltului, Mureșului, Someșului, Jiului;

văi parțial transverale: văile Sucevei, Bistriței, Trotușului, Prahovei, Crișul Alb.

trecătorile carpatice:

organizarea transporturilor transcarpatice - repartiția geografică a așezărilor, configurația axelor de urbanizare, a orașelor dublete;

țară dunăreană: rețea hidrografică tributară (cca. 90%) Dunării;

lungime: 38% din întreg cursul fluviului și 45% din lungimea sa navigabilă: 1075 km - 795 lm graniță, 280 km pe teritoriul românesc.

malul românesc - repte domoale (câmpii de terase)

dezvoltarea agriculturii (cereale, plante tehnice și de nutreț)

orașe porturi: Drbeta-Turnu Severin, Calafat, Corabia, Turnu, Măgurele, Giurgiu, Oltenița, Călărași) cu funcție industrială.

19 orașe: lângă malul stâng: Galați, Brăila, Drobeta-Turnu Severin, Orșova; în lungul brațelor: Măcin, Hârșova; în zonele de confluență: Turnu Măgurele (Olt), Oltenița (Argeș); spre zona de vărsare: Tulcea, Sulina.

Cernavodă, Isaccea, Moldova Nouă, Calafat, Corabia, Zimnicea, Călărași, Feteși.

sate mari.

țară pontică: țărmul vestic al Mării Negre.

Marea Neagră:

Suprafața: 413 490 〖km〗^2

România, Bulgaria, Turcia, Georgia, Rusia, Ucraina

Comunicare cu Marea Marmara, Marea Egee, Marea Mediterană (Bosfor, Dardanele)

Linie de țărm: 4075 km - 194 km pentru România.

Porturi: Odessa, Novorosisk, Batumi, Burgas, Varna, Istanbul, Constanța, Mangalia, Sulina.

Zonă petrolieră: țărmul românesc, ucrainean și rusesc.

Funcție turistică: Crimeea, Batumi, Varna, Mamaia, Constanța, Mangalia.

Preview document

Geografia umană a României - Pagina 1
Geografia umană a României - Pagina 2
Geografia umană a României - Pagina 3
Geografia umană a României - Pagina 4
Geografia umană a României - Pagina 5
Geografia umană a României - Pagina 6
Geografia umană a României - Pagina 7
Geografia umană a României - Pagina 8
Geografia umană a României - Pagina 9
Geografia umană a României - Pagina 10
Geografia umană a României - Pagina 11
Geografia umană a României - Pagina 12
Geografia umană a României - Pagina 13
Geografia umană a României - Pagina 14
Geografia umană a României - Pagina 15
Geografia umană a României - Pagina 16
Geografia umană a României - Pagina 17
Geografia umană a României - Pagina 18
Geografia umană a României - Pagina 19
Geografia umană a României - Pagina 20
Geografia umană a României - Pagina 21
Geografia umană a României - Pagina 22
Geografia umană a României - Pagina 23
Geografia umană a României - Pagina 24
Geografia umană a României - Pagina 25
Geografia umană a României - Pagina 26
Geografia umană a României - Pagina 27
Geografia umană a României - Pagina 28
Geografia umană a României - Pagina 29
Geografia umană a României - Pagina 30
Geografia umană a României - Pagina 31
Geografia umană a României - Pagina 32
Geografia umană a României - Pagina 33

Conținut arhivă zip

  • Geografia umana a Romaniei.docx

Alții au mai descărcat și

Proiect didactic clasa a 5-a

Obiectul de studiu: Geografie Clasa: a V-a Data: Capitolul I: Geografia-știința despre Pământ. Subiectul: Geografia ca știința....

Proiect didactic clasa a 6-a

Obiectul de studiu: Geografie Clasa: a VI-a Data: Capitolul I: Geografia Continentelor şi oceanelor. Subiectul: Originea continentelor şi...

Dunărea

Introducere Fluviul Dunărea, a purtat la diferite popoare şi în diferite timpuri diverse nume: Cel dintâi nume, cel pe care trebuie să-I fi avut...

Canada

Capitolul I Introducere Canada este un stat situat în extremitate nordică a continentului american. Canada este a doua ţară a lumii ca întindere...

Portofoliu meteorologie și clasificarea norilor

1. Organizarea reţelei naţionale şi internaţionale de staţii meteo şi organizarea unei staţii meteo 1.1. Organizarea reţelei de staţii meteo...

Grupa Munților Retezat-Godeanu

Așezare Această grupă reprezintă secţiunea vestică a Carpaţilor Meridionali, în partea de vest a ţării. Limite Grupa Retezat-Godeanu este...

Potențialul Turistic al Județului Hunedoara

1. Petrila Fondul morfoturistic (4) Teritoriul orasului Petrila include versantii sud-vestici si M-tii Sureanu si cei nordici ai M-tilor Parang,...

BIG BANG-ul - originea și formarea Universului

1.Ce este Universul si cum a aparut el? Universul- sau Cosmosul- constituie un spatiu ale carui limite sunt imperceptibile, in care materia se...

Te-ar putea interesa și

Mutații demografice și sociale în orașul Titu după 1990

În alegerea lucrării de licenţă cu titlul „ MUTAŢII DEMOGRAFICE ŞI SOCIALE ÎN ORAŞUL TITU DUPĂ 1990” un motiv important a fost acela că, locuiesc...

Potențialul Turistic Natural al Județului Cluj și Valorificarea Acestuia

Introducere Am ales să studiez potenţialul turistic natural al judeţului Cluj şi valorificarea acestuia, deoarece, chiar dacă este un judeţ mare,...

Comuna Corlățel - studiu de geografie umană

INTRODUCERE Caracterul de specificitate care dă măsura personalizării unei așezări omenești este rezultatul interacțiuni și evoluției unor factori...

Studiu Complex al Comunei Nicolae Titulescu

INTRODUCERE In lucrarea de fata ne-am propus sa creionam o imagine complexa asupra localitatii Nicolae Titulescu, al carui nume are o rezonanta...

Analiza Disparităților socio-economice la Nivel Regional în România

1. Rezumat În contextul aderării României la UE în anul 2007, politica naţională de dezvoltare a României se va racorda din ce în ce mai strâns la...

Lacurile din Județul Bacău

1. Motivaţia Referitor la importanţa lacurilor există un interes crescând în Europa, şi o conştientizare a contribuţiei pe care acestea o aduc...

Decalaje ale dezvoltării între regiunile vest și nord-est ale României

României, regiunea de dezvoltare poate fi definită ca “o unitate teritorial-statistică, alcătuită din patru-şapte județe (cu excepția Regiunii...

Cadrul Instituțional al Politicii de Dezvoltare Regională

În contextul aderării României la UE în anul 2007, politica naţională de dezvoltare a României se va racorda din ce în ce mai strâns la politicile,...

Ai nevoie de altceva?