Potențialul Turistic Natural al Județului Cluj și Valorificarea Acestuia

Licență
5/10 (2 voturi)
Domeniu: Geografie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 58 în total
Cuvinte : 17628
Mărime: 2.67MB (arhivat)
Publicat de: Carina Costea
Puncte necesare: 11

Cuprins

  1. Introducere 2
  2. 1. Prezentare istorică 4
  3. 2. Rolul poziţiei geografice a judeţului în dezvoltarea turismului 6
  4. 3. Marile unităţi fizico-geografice ale judeţului şi importanţa acestora pentru turism 11
  5. 4. Potenţialul turistic şi natural al Judeţului Cluj 18
  6. 4.1. Potenţialul turistic al reliefului 20
  7. 4.2. Potenţialul turistic al climei 26
  8. 4.3. Potenţialul turistic al apelor 26
  9. 4.4. Potenţialul turistic al vegetaţiei 34
  10. 4.5. Poteţialul turistic al faunei 34
  11. 4.6. Ariile natural protejate ţi potenţialul turistic al acestora 36
  12. 5. Valorificarea potenţialului turistic şi natural 41
  13. 5.1. Localizarea principalelor obiective turistice pe unităţi fizico-geografice 41
  14. 5.2. Valorificarea potenţialului turistic natural în staţiunile turistice 42
  15. 5.3. Tipurile de turism practicate în funcţie de potenţialul natural existent 47
  16. 6. Analiza S.W.O.T a turismului în judeţul Cluj 50
  17. Concluzii 55
  18. Bibliografie 57

Extras din licență

Introducere

Am ales să studiez potenţialul turistic natural al judeţului Cluj şi valorificarea acestuia, deoarece, chiar dacă este un judeţ mare, înca necesita o valorificare pentru ceea ce reprezintă. Aici m-am născut, aici am copilărit, iar plimbările în natură de mică m-au făcut să-mi dau seama că îmi place geografia şi turismul.

Am început cercetarea cu informaţiile pe care le aflam, din păcate nu se ridicau la cantitatea şi calitatea la care mă aşteptam. Mai apoi am studiat diferite surse, cum sunt: cărţi de geografie şi istorie, mici interviuri cu locuitorii oraşului, oameni care ştiu mai multe legate de judeţ, am fotografiat obiectivele ţintă şi am adunat informaţii de la institiţiile publice.

În cadrul natural se constituie o mare rezonanţă în turism, având următoarele caracteristici: fundal pentru desfăşurarea unor activităţi turistice cum sunt cele antropice, resursă turistică de vârf şi suport material al tuturor activităţilor turistice.

Lucrarea de faţă este structurată pe şase capitole fiecare dintre acestea făcându-se referire la cele mai importante zone cu un potenţial turistic ridicat din judeţ. În capitolul 1, prezentarea istorica conţine informaţii de la datările primelor urme de locuire umană, descoperirile în care se atestă asezările şi vechimea oraşului şi cu cele mai imporante evenimete petrecute dea lungul timpului şi pănă în prezent. În capitolul 2, aşezarea geografică a judeţului, organizarea administrativă, a zonelor de interes turistic şi rolul lor în dezvoltarea turismului. În capitolul 3 sunt prezentate cele mai importante unitaţi fizico-geografice ale judeţului, Munţii Apuseni, Podişul Someşan şi Câmpia Transilvaniei, ce oferă resurse turistice naturale sau antropice, a căror valorificare, pe fondul unor amenajări turistice, poate determina o activitate de turism. Capitolul 4 – descrierea potenţialului turistic natural prin componentele sale: relief şi structură geologică, condiţii climatice, hidrografie, vegetaţie şi faună. Capitolul 5 – localizarea principalelor obiective turistice şi valorificarea acestora în staţiunile turistice şi a tipurilor de turism practicate în judeţul Cluj.

Lucrarea se încheie cu o analiză SWOT care scoate în evidenţă aspectele legate de gradul de valorificare a potenţialului turistic şi perspectivele dezvoltării turismului în zona studiată bazăndu-se pe urmatoarele elemente; puncte tari, puncte slabe, oportunitaţi si ameninţări a turismului în judeţul Cluj.

Efortul depus în realizarea acestei lucrări, s-a putut cu ajutorul dl. prof. Lect. Dr. Dan Eremia fără de care nu aş fi reuşit, cărei îi mulţumesc pentru ajutorul acordat, Primariei orasului Cluj-Napoca, Consiliul Judetean Cluj, Asociaţia Microregională Câmpia Transilvaniei.

1. Prezentare istorică

Istoria Clujului a început în neolitic, de când datează primele urme de locuire umană, şi se întinde până în prezent. Suprafaţa judeţului Cluj, cu un mediu natural favorabil activităţii umane, a fost locuită din timpuri imemorabile iar descoperirile arheologice din această regiune atestă existenţa unei civilizaţii bine integrate în viaţa şi cultura europeană. În zona Gura Baciului, lângă Suceag, au fost descoperite cele mai vechi aşezări neolitice din Judeţul Cluj. După cucerirea Daciei de către romani şi transformarea acesteia în provincie, vechiul oraş Napoca a fost ridicat la rangul de municipiu de către Împăratul Adrian (124 d.Hr.), şi apoi transformat în colonie, în timpul domniei lui Marcus- Aurelius (160 – 180 d.Hr.). Oraşul, important centru politic în timpul guvernării romane, a fost o perioadă capitala Daciei Porolissensis. Colonizarea romană a acoperit întreaga suprafaţă a judeţului, fapt atestat de numeroase vestigii (Bologa, Caşeiu). După retragerea administraţiei şi a armatei romane la sud de Dunăre (275 d.Hr), regiunea a continuat să fie locuită şi populaţia rămasă a supravieţuit perioadei de migraţie a barbarilor dinspre estul şi sudul Europei. Bazele Voievodatului lui Gelu (organizarea statale) au fost puse la acel timp, având ca puncte de apărare cetăţile de la Dăbâca şi Gilău.

Localitatea Cluj-Napoca de astăzi a fost menţionată în anul 1213 d.Hr. sub numele de Castrenses de Clus împreună cu dealurile din împrejurimi. Voievodatul lui Gelu nu a rezistat presiunii ungurilor stabiliţi în Câmpia Panoniei, pe teritoriul fostei provincii romane Panonia, fiind cucerit şi inclus în Voievodatul Transilvania, sub suveranitate ungară .

Clujul obţine provilegiul de civita în 1316, iar în secolele XIV-XV devine unul din cele mai importante oraşe din Transilvania, fiind un important centru economic, politic şi cultural. Ţăranii se revoltă împotriva nedreptăţilor şi opresiunii în 1437, la Bobâlna, răscoala având un deznodământ tragic pentru ţărani. Începând cu secolul al XVI-lea oraşul se dezvoltă mai ales ca şi centru cultural. În 1550 este pusă în expoatare prima imprimerie iar în 1580 îşi deschide porţile o academie cu trei departamente (teologie, filosofie şi drept). În 1776 este înlocuită academia de o universitate cu patru departamente (filosofie, ştiinţe naturale, drept şi chirurgie), care a avut ca profesor pe doctorul oftalmolog de remune european, I. Piuariu-Molnar.

Bibliografie

Bodea, Ghe. (2002), Clujul vechi şi nou, Editura PROF Image.

Cândea Melinda., Erdeli G., Şimon Tamara (2002), România. Potenţial turistic şi turism, Editura Universităţii Bucureşti.

Ciangă N. (1985), Turismul în munţii Apuseni, Studia Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca.

Ciangă N. (1997), Turismul din Carpaţii Oriental. Studiu de geografie umană, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca .

Cocean P., (1997), Geografia turismului romanesc, Editura Focul Viu, Cluj-Napoca;

Consiliul Judeţean Cluj, (2009), Strategia de dezvoltare a judeţului Cluj 2007 – 2013, database [http://www.cjcluj.ro 2009], accesat 30 martie 2013.

Dinu M., Peţan I, (2005), Geografia Turismului in România, Editura Universitară, Bucureşti.

GAL (2010), Câmpia Transilvaniei - Plan de dezvoltare locală, Direcţia generală de dezvoltare rurală, autoritatea de management pentru PNDR database, [http://www.galcampiatransilvaniei.ro 2010], accesat 15 martie 2013.

Ghincea, M. (2003), Valorificarea turistică a ariilor protejate. Editura Universităţii din Bucureşti.

Glăvan V. (1996), Geografia Turismului in România, Editura Institutului de Management-Turism Eden, Bucureşti.

Irimuş I.A. (2003), Geografia fizica a României, Editura Casa Cărţii de Ştiinţa, Cluj-N.

Mac I. (2000), Geografie Generală, Editura Europontic, Cluj-Napoca.

Maier, A. (2001), Podişul Someşan – Populaţia şi aşezările, Editura Gheorghe Bariţiu, Cluj- Napoca.

Posea, G. (2003), Geografia fizică a României, partea 1, Editura Fundaţiei România de Măine Bucureşti.

Puia I., Soran V., Ardelean A., Maior C., Puia I.C., (1999), Elemente de Ecologie Umană, Editura „Vasile Goldis University Press”, Arad.

Savu, Al. (1965), Depresiunea Transilvaniei (Regionarea fizico-geografică) S.U.B.B.- G.G.,XXV, 2.

Savu, Al. (1965), Terasele Someşului între Dej şi Jibou, S.U.B.B.- G.G., X,2.

Simon T., Căndea M., Bogdan E. (2012), Patrimoniul turistic al României, Editura Universitară Bucureşti.

Smărăndescu V. (1985), Elemente de valorificare a potentialului turistic, Revista economica nr. 33.

Stugren, B. (1998), Ocrotirea naturi: Tradiţii, actualitate, perspective, Editura Dacia, Cluj-Napoca.

Toniuc N., Boşcaiu N. (1989), Situaţia ariilor protejate în România. Prezent şi perspectivă. Editura Centrul de multiplicare al Universităţii Al. I. Cuza.

Tufescu V. (1969), Principii pentru stabilirea priorităţii în valorificarea regiunilor turistice din România, Bucureşti.

Preview document

Potențialul Turistic Natural al Județului Cluj și Valorificarea Acestuia - Pagina 1
Potențialul Turistic Natural al Județului Cluj și Valorificarea Acestuia - Pagina 2
Potențialul Turistic Natural al Județului Cluj și Valorificarea Acestuia - Pagina 3
Potențialul Turistic Natural al Județului Cluj și Valorificarea Acestuia - Pagina 4
Potențialul Turistic Natural al Județului Cluj și Valorificarea Acestuia - Pagina 5
Potențialul Turistic Natural al Județului Cluj și Valorificarea Acestuia - Pagina 6
Potențialul Turistic Natural al Județului Cluj și Valorificarea Acestuia - Pagina 7
Potențialul Turistic Natural al Județului Cluj și Valorificarea Acestuia - Pagina 8
Potențialul Turistic Natural al Județului Cluj și Valorificarea Acestuia - Pagina 9
Potențialul Turistic Natural al Județului Cluj și Valorificarea Acestuia - Pagina 10
Potențialul Turistic Natural al Județului Cluj și Valorificarea Acestuia - Pagina 11
Potențialul Turistic Natural al Județului Cluj și Valorificarea Acestuia - Pagina 12
Potențialul Turistic Natural al Județului Cluj și Valorificarea Acestuia - Pagina 13
Potențialul Turistic Natural al Județului Cluj și Valorificarea Acestuia - Pagina 14
Potențialul Turistic Natural al Județului Cluj și Valorificarea Acestuia - Pagina 15
Potențialul Turistic Natural al Județului Cluj și Valorificarea Acestuia - Pagina 16
Potențialul Turistic Natural al Județului Cluj și Valorificarea Acestuia - Pagina 17
Potențialul Turistic Natural al Județului Cluj și Valorificarea Acestuia - Pagina 18
Potențialul Turistic Natural al Județului Cluj și Valorificarea Acestuia - Pagina 19
Potențialul Turistic Natural al Județului Cluj și Valorificarea Acestuia - Pagina 20
Potențialul Turistic Natural al Județului Cluj și Valorificarea Acestuia - Pagina 21
Potențialul Turistic Natural al Județului Cluj și Valorificarea Acestuia - Pagina 22
Potențialul Turistic Natural al Județului Cluj și Valorificarea Acestuia - Pagina 23
Potențialul Turistic Natural al Județului Cluj și Valorificarea Acestuia - Pagina 24
Potențialul Turistic Natural al Județului Cluj și Valorificarea Acestuia - Pagina 25
Potențialul Turistic Natural al Județului Cluj și Valorificarea Acestuia - Pagina 26
Potențialul Turistic Natural al Județului Cluj și Valorificarea Acestuia - Pagina 27
Potențialul Turistic Natural al Județului Cluj și Valorificarea Acestuia - Pagina 28
Potențialul Turistic Natural al Județului Cluj și Valorificarea Acestuia - Pagina 29
Potențialul Turistic Natural al Județului Cluj și Valorificarea Acestuia - Pagina 30
Potențialul Turistic Natural al Județului Cluj și Valorificarea Acestuia - Pagina 31
Potențialul Turistic Natural al Județului Cluj și Valorificarea Acestuia - Pagina 32
Potențialul Turistic Natural al Județului Cluj și Valorificarea Acestuia - Pagina 33
Potențialul Turistic Natural al Județului Cluj și Valorificarea Acestuia - Pagina 34
Potențialul Turistic Natural al Județului Cluj și Valorificarea Acestuia - Pagina 35
Potențialul Turistic Natural al Județului Cluj și Valorificarea Acestuia - Pagina 36
Potențialul Turistic Natural al Județului Cluj și Valorificarea Acestuia - Pagina 37
Potențialul Turistic Natural al Județului Cluj și Valorificarea Acestuia - Pagina 38
Potențialul Turistic Natural al Județului Cluj și Valorificarea Acestuia - Pagina 39
Potențialul Turistic Natural al Județului Cluj și Valorificarea Acestuia - Pagina 40
Potențialul Turistic Natural al Județului Cluj și Valorificarea Acestuia - Pagina 41
Potențialul Turistic Natural al Județului Cluj și Valorificarea Acestuia - Pagina 42
Potențialul Turistic Natural al Județului Cluj și Valorificarea Acestuia - Pagina 43
Potențialul Turistic Natural al Județului Cluj și Valorificarea Acestuia - Pagina 44
Potențialul Turistic Natural al Județului Cluj și Valorificarea Acestuia - Pagina 45
Potențialul Turistic Natural al Județului Cluj și Valorificarea Acestuia - Pagina 46
Potențialul Turistic Natural al Județului Cluj și Valorificarea Acestuia - Pagina 47
Potențialul Turistic Natural al Județului Cluj și Valorificarea Acestuia - Pagina 48
Potențialul Turistic Natural al Județului Cluj și Valorificarea Acestuia - Pagina 49
Potențialul Turistic Natural al Județului Cluj și Valorificarea Acestuia - Pagina 50
Potențialul Turistic Natural al Județului Cluj și Valorificarea Acestuia - Pagina 51
Potențialul Turistic Natural al Județului Cluj și Valorificarea Acestuia - Pagina 52
Potențialul Turistic Natural al Județului Cluj și Valorificarea Acestuia - Pagina 53
Potențialul Turistic Natural al Județului Cluj și Valorificarea Acestuia - Pagina 54
Potențialul Turistic Natural al Județului Cluj și Valorificarea Acestuia - Pagina 55
Potențialul Turistic Natural al Județului Cluj și Valorificarea Acestuia - Pagina 56
Potențialul Turistic Natural al Județului Cluj și Valorificarea Acestuia - Pagina 57
Potențialul Turistic Natural al Județului Cluj și Valorificarea Acestuia - Pagina 58

Conținut arhivă zip

  • Potentialul Turistic Natural al Judetului Cluj si Valorificarea Acestuia.doc

Alții au mai descărcat și

Peisaje culturale ale Județului Cluj

ARGUMENT Termenul de peisaj a fost folosit pentru prima dată de către pictorii Renaşterii, definind un tablou în care natura observată de om este...

Vestigii Antice

CETĂTI GETO-DACICE De-a lungul unei perioade de mai bine de 150 de ani (sec. I î. Hr. - sec I d. Hr.), Dacia a fost înzestrată cu un veritabil...

Dezvoltarea turismului în România prin intermediul festivalurilor de cultură și tradiție

CUVÂNT ÎNAINTE În demersul oricărei analize, se urmărește studiul sistematic al fiecărui element în parte, ce presupune o examinare în detaliu a...

Stațiunea Băile Govora

Obiective turistice antropice din împrejurimile staţiunii Băile Govora.33 Obiective turistice naturale din împrejurimile staţiunii Băile Govora.34...

Cluj - Obiective Turistice

Judetul Cluj - Turism Obiective turistice: - GRADINA BOTANICA DIN CLUJ-NAPOCA - BAILE SOMESENI - BAILE COJOCNA - CHEILE TURZII - MUNTELE...

Stațiunea Voineasa - potențial turistic

Capitolul 1 Prezentare generala-Statiunea Voineasa Localitatea Voineasa a fost atestată in documente pentru prima dată la 9 iunie 1520, în...

Amenajarea Turistică a Stațiunii Balneoclimaterice Covasna și Împrejurimi

Prezentul studiu are la baza oportunitatea dezvoltarii si diversificarii ofertei turistice pentru statiunea balneoturistica Covasna. “Statiunea...

Județul Timiș

1.Localizarea geografica si caracterizarea judetului 1.1. Scurt istoric Istoria judetului se pierde in timp, fiind mentionate inca din...

Te-ar putea interesa și

Program de valorificare a potențialului turistic al Județului Cluj

CAPITOLUL I: LOCALIZAREA SI CARACTERIZAREA JUDETULUI Judeţul Cluj (magh. Kolozs megye) este un judeţ aşezat în partea central-vestică a României,...

Peisaje culturale ale Județului Cluj

ARGUMENT Termenul de peisaj a fost folosit pentru prima dată de către pictorii Renaşterii, definind un tablou în care natura observată de om este...

Direcții de dezvoltare a turismului în România

INTRODUCERE Predicţiile pentru următoarele decenii şi strategiile cu caracter prospectiv, indiferent de ce zona a globului este vorba, arată că...

Prezentarea Județului Cluj

Capitolul 1:Cadrul natural si socio-economic Judeţul Cluj este unul dintre cele mai dezvoltate judeţe ale României. Potenţialul său economic este...

Aspecte Strategice privind Dezvoltarea Serviciilor de Turism în Județul Cluj

Introducere Pentru realizarea acestei lucrări am ales ca subiect de dezbatere aspectele strategice privind dezvoltarea serviciilor de turism în...

Poziția județului Cluj-Napoca în cadrul regiunii de nord-vest

PREZENTAREA GENERALA A JUDETULUI CLUJ. ASPECTE GENERALE Regiunea Nord-Vest are o suprafata de 34.159 km² reprezentand 14,3% din suprafata totala a...

Plan de dezvoltare a județului Cluj

Introducere Elaborarea Planului de Dezvoltare a Judeţului Cluj, pe perioada 2007-2013, reprezintă nu numai o necesitate stringentă pentru actorii...

Program de valorificare a potențialului turistic al județului

Cap. 1 Caracterizarea geografică şi economico-socială a judeţului Bistriţa- Năsăud În prezent există o activitate turistică bine definită şi cu...

Ai nevoie de altceva?