Podișul Moldovei

Podisul Moldovei cuprinde un spatiu cu un relief cu altitudini medii (culmi si platouri la 250-500 m separate de vai largi cu terase la 50-200 m), cu o densitate ridicata de asezari urbane si rurale in care sunt aproape un milion de locuitori.

Cadrul natural este extrem de propice activitatilor turistice. Relieful faciliteaza accesibilitatea in toate directiile dar si unele forme specifice. Climatul desi continental cu nuante de ariditate permite desfasurarea normala a formelor de turism pe parcursul intregului an. Numarul mare de lacuri, majoritatea de baraj asigura pescuitul sportiv, iar formatiunile vegetale – indeosebi padurile favorizeaza conditii optime pentru recreere. Se adauga unele izvoare minerale ce-au facut posibila individualizarea unor statiuni balneare locale.

Indelungata locuire a acestor meleaguri, evenimentele istorice bogate in marturii, cultura populara inedita in cateva areale etnofolclorice distincte, numeroase biserici, manastiri din care unele isi au sorgintea in sec XIV-XVI, constructiile din sec XIX-XX, muzeele si casele memoriale asigura in acelsi timp un complex potential turistic cu obiective antropice de prim rang care in buna masura sunt valorificate,

Gruparea obiectivelor turistice si legat de ele a unitatilor de servicii sidesfasurarea infrastructurii conduc la delimitarea in cadrul provinciei a unei regiuni – Campia Moldovei si doua axe turistice (pe Barlad si Siret).

Regiunea turistica Campia Moldovei (Moldova de nord –est)

Caracteristici generale

Regiunea turistica este situata in partea de est si nord-est a Pod Moldovei intre Coasta Iasilor la sud, granita cu Moldova la est si cu Ucraina in nord si Culuarul Sirezului in vest. In cadrul acesteia s-au impus o zona turistica distincat (Iasi) si doua centre turistice (Botosani, Dorohoi) la care se adauga alte localitati turistice grupate pe vai sau in lungul unor importante sosele (axe secundare).

Potentialul turistic (in primul rand cel antropic) este de mare valoare, insa sunt numeroase si obiectivele naturale ce reprezinta locuri de atractie generatoare de activitati turistice (paduri, iazuri, rezervatii). Se adauga un ansamblu de asezari ce insumeaza peste 450 000 locuitori in buna parte beneficiari dar si prestatori de servicii turistice si cateva ”porti“ de legatura cu Republica Moldova (Ungheni si Stanca Costesti), sau alte regiuni din Romania (Strunga spre Roman, Ruginoasa catre Pascani, Bucecea la Suceava si Repedea spre Vaslui- Barlad.

Potentialul turistic

Potentualul turistic este asigurat in principal de varietatea peisajului in care se impun cateva abrupturi, palcuri de padure, lacuri si izvoare minerale.

Relieful se detaseaza prin cateva conditii tipice pentru o regiune de podis, cu altitudinea de 200 – 400 m. Este reprezentat de versanti abrupti, vai simetrice si asimetrice pe care s-au dezvoltat asezari si multe iazuri.

Climatul prezinta veri calduroase si ierni aspre, cu multa zapada. Clima favorizeaza desfasurarea activitatii turistice tot anul, intervalul cel mai propice fiind aprilie – noiembrie.

Apele constituie o importanta resursa turistica valorificata mai mult local. Sunt ape subterane cu incarcatura minerala ridicata care in cateva puncte asigura debitul unor izvoare sulfuroase, magneziene, cloruro –sodice. Se adauga baltile din lunca Prutului dar mai ales multimea iazurilor cere se remarca atat prin valoarea peisagistica cat si prin utilizarea pentru piscicicultura (la Dracsani, Negreni, Cal Alb, Podu Iloaiei, Cucuteni, Valea Lunga). In ultimele decenii insemnatatea economica si turistica o are lacul de acumulare de pe Prut de la Stanca – Costesti (suprafata de 14.000 ha utilizat pentru agrement si pescuit).

Vegetatia naturala apartine zonei de silvostepa, Cea mai mare parte a fost inlocuita de cea de culturi agricole. Se mai pastreaza resturi din padurile de gorun si stejar care se asociaza cu carpen, frasin, tei, artar, iar ca arbusti soc, corn, lemn cainesc si porunbar. La inaltimi mici (sub 200m)padurile sunt mai rare si se gasesc la marginea asezarilor.

Fauna padurilor este reprezentata de cervidee, porc mistret, lup, duhor, nevastuica, pisica salbatica, veverita, diferite specii de rozatoare si o mare varietate de pasari.

Rezervatiile naturale sunt numeroase si localizate in diverse locuri. Au insemnatate pentru continutul stiintific dar si cel peisagistic. Relevante sunt: la Stanca Stefanesti (paleontologica si botanica), Turbaria de la Dersca, Baltile Siretului de la Bucecea, Stanca Ripuceni, Padurea Ciornohal, Padurea Tudora, fagetul secular Humosu, Fanatele Seculare Valea lui David din Letcani, Padurea Catalina Cotnari etc.

Potentialul antropic este cel mai insemnat, aici concentrandu-se obiective de natura istorica, cultural –artistice si economice. Ele se afla in localitati dar si in unele puncte unde s-au petrecut diverse evenimente.

Situri arheologice s-au descoperit la Draguseni, Ripiceni, Ionesti cu ceramica ce apartine culturii Cucuteni. Din epocile bronzului si fierului s-au identificat asezari la Dersca, Stancesti, Catalina, Cotnari etc. Se adauga case memeoriale ( Ion Creanca – Bojdeuca din ticau, M Eminescu-Ipotesti, George Enescu-Liveni), muzee cu tematica compleza, cladiri cu Sali de spectacol etc.

In cadrul acestei regiuni se gasesc areale etnografice distincte.