Bibliologie

Curs
8/10 (1 vot)
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 55 în total
Cuvinte : 9517
Mărime: 393.40KB (arhivat)
Publicat de: Zaharia Manole
Puncte necesare: 0
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Brancoveanu Camelia
UNIVERSITATEA CREȘTINĂ DIMITRIE CANTEMIR FACULTATEA DE ISTORIE

Cuprins

  1. INTRODUCERE
  2. I Cartea- suport de comunicare superioară și factor de creație spirituală
  3. 1.1. Introducere
  4. 1.2. Obiectivele și componentele unității de învățare
  5. 1.3. Conținut
  6. 1.3.1. Disponibilitățile creative ale cărții
  7. 1.3.2. Factorii stimulării lecturii
  8. 1.3.3. Fetișizarea cărții și a lecturii
  9. 1.4. Îndrumător pentru autoverificare
  10. II Componentele bibliologiei. Legătura dintre carte și istorie
  11. 2.1. Introducere
  12. 2.2. Obiectivele și componentele unității de învățare
  13. 2.3. Conținut
  14. 2.3.1. Disciplinele bibliologiei
  15. 2.3.2. Legăturile dintre științele cărții și istorie
  16. 2.4. Îndrumător pentru autoverificare
  17. III Scrierea
  18. 3.1. Introducere
  19. 3.2. Obiectivele și componentele unității de învățare
  20. 3.3. Conținut
  21. 3.3.1. Arta simbolizării
  22. 3.3.2. Alfabetul- „pictura vocii”
  23. 3.3.3. Perspectivele scrierii și ale cărții tradiționale în era imaginii
  24. 3.4. Îndrumător pentru autoverificare
  25. IV Apariția și evoluția cărții în istorie
  26. 4.1. Introducere
  27. 4.2. Obiectivele și componentele unității de învățare
  28. 4.3. Conținut
  29. 4.3.1. Accepțiunea de carte
  30. 4.3.2. Trăsăturile de conținut ale scrierii
  31. 4.4. Îndrumător pentru autoverificare
  32. V Tiparul modern
  33. 5.1. Introducere
  34. 5.2. Obiectivele și componentele unității de învățare
  35. 5.3. Conținut
  36. 5.3.1. Antecedentele imprimării cu litere mobile din metal
  37. 5.3.2. Rolul invenției lui Gutenberg în evoluția modernă a lumii
  38. 5.4. Îndrumător pentru autoverificare
  39. VI De la biblioteca reală la biblioteca viitorului
  40. 6.1. Introducere
  41. 6.2. Obiectivele și componentele unității de învățare
  42. 6.3. Conținut
  43. 6.3.1. Biblioteca electronică
  44. 6.3.2. Biblioteca virtuală
  45. 6.3.3. Cartea electronică
  46. 6.4. Îndrumător pentru autoverificare

Extras din curs

INTRODUCERE

Bibliologia aparține disciplinelor tradiționale din învățământul istoric și, în genere, umanistic de nivel superior. Ea se află într-un raport de complementaritate strictă cu Arhivistica, Istoriografia și cu alte discipline conexe. Conținutul propriu-zis al domeniului bibliologic se interferează cu istoria însăși, care, este o necontenită desfășurare și dezvoltare a culturii și civilizației umane.

Comunicarea cultură- civilizație induce constatarea că la baza dinamicii istoriei lucrează un germene spiritual, o componentă primordială a culturii- ideea, în determinările ei anume.

Putem spune că istoria umanității este, în substanța ei, istoria informației și a ideii, a impactului lor mai mult sau mai puțin manifest, dar funciar asupra mersului societății.

Civilizația este aceea care l-a deosebit și l-a despărțit pe om de restul regnului animal, iar procesul s-a produs prin mijlocirea organelor artificiale pe care le-a adăugat corpului său

Între cultură și civilizație nu există neapărat o legătură ca de la cauză la efect. Putem fi culți, putem crea cultură izolați, fără a recurge la vreun mijloc al civilizației moderne, sau putem beneficia de toate miracolele și comoditățile civilizației fără a poseda un minimum de cultură.

Gânditori dintre cei mai iluștri vorbesc astăzi de o relativă tinerețe a culturii europene.

Indiferent de stadiul atins, culturile își au valorile și fertilizările lor în istorie. Ele nu pot fi categorisite în superioare și inferioare, în bune și rele. Raportul este de alteritate. Există numai cultură. Altfel, ar însemna să reînviem teoria celor două culturi și să cădem în capcana noului limbaj de lemn.

Procesele și evoluțiile din lumea contemporană, marcate de ascensiunea amețitoare a tehnicilor informației, de amplitudinea și dinamismul comunicării, vin să afirme o nouă viziune, un alt tip de mentalitate asupra bibliotecii, implicit asupra disciplinelor bibliologice.

Prin funcțiile pe care le asumă, instituția cărții devine principalul polarizator de informație și centrul vital al transferului de cunoștințe și informații pe toate direcțiile și nevoile societății. Ea nu mai este loc de frecventare intermitentă, ci se impune ca a doua natură a intelectualului, a specialistului, a omului informațional, care, altminteri, riscă să își piardă identitatea spirituală modernă.

Domeniul bibliologic presupune permanente adecvări și actualizări în exercitare și, în cazul nostru, în predare.

Țelul urmărit în tratarea întregii materii a fost întemeierea ideii că orice demers bibliologic încorporează cultură și este propriu-zis cultură, că, la rândul ei, cultura își poate împlini vocația, funcția modelatoare dacă promovarea ei este de cuprindere, dinamică, ordonată și ordonatoare a spiritului, așa cum însăși este

Obiectivele cursului

Cursul de bibliologie urmărește reconsiderarea viziunii despre funcționalitatea și dinamismul bibliotecii ca spațiu al formării și comunicării în condițiile provocărilor epocii informaționale. Totodată, urmărește modelarea deprinderii studenților de a recurge la bibliotecă, pentru a învăța, având la bază cartea, ca sursă de informare și culturalitate.

Studenții vor fi în măsură să-și formeze o viziune modernă despre raporturile dintre revoluțiile informaționale și geneza unor procese istorice fundamentale.

Competenţe conferite

După parcurgerea acestui curs, studentul va dobândi următoarele competențe generale și specifice:

1. Cunoaştere şi înţelegere (cunoaşterea şi utilizarea adecvată a noţiunilor specifice disciplinei)

- identificarea de termeni, relații în cadrul disciplinelor istorice;

- utilizarea corectă a termenilor de specialitate din domeniul istoric;

- definirea / nominalizarea de concepte ce apar pe parcursul activității;

- capacitatea de adaptare la noi situaţii apărute pe parcursul desfășurării activității.

2. Explicare şi interpretare (explicarea şi interpretarea unor idei, proiecte, procese, precum şi a conţinuturilor teoretice şi practice ale disciplinei):

- problematica generată de feluritele proiecții în legătură cu destinul scrierii, al cărții și al bibliotecii în era infomațională;

- perspectivele fiecărei științe care ține de matca bibliologiei de a-și încorpora cuceririle informaticii;

Preview document

Bibliologie - Pagina 1
Bibliologie - Pagina 2
Bibliologie - Pagina 3
Bibliologie - Pagina 4
Bibliologie - Pagina 5
Bibliologie - Pagina 6
Bibliologie - Pagina 7
Bibliologie - Pagina 8
Bibliologie - Pagina 9
Bibliologie - Pagina 10
Bibliologie - Pagina 11
Bibliologie - Pagina 12
Bibliologie - Pagina 13
Bibliologie - Pagina 14
Bibliologie - Pagina 15
Bibliologie - Pagina 16
Bibliologie - Pagina 17
Bibliologie - Pagina 18
Bibliologie - Pagina 19
Bibliologie - Pagina 20
Bibliologie - Pagina 21
Bibliologie - Pagina 22
Bibliologie - Pagina 23
Bibliologie - Pagina 24
Bibliologie - Pagina 25
Bibliologie - Pagina 26
Bibliologie - Pagina 27
Bibliologie - Pagina 28
Bibliologie - Pagina 29
Bibliologie - Pagina 30
Bibliologie - Pagina 31
Bibliologie - Pagina 32
Bibliologie - Pagina 33
Bibliologie - Pagina 34
Bibliologie - Pagina 35
Bibliologie - Pagina 36
Bibliologie - Pagina 37
Bibliologie - Pagina 38
Bibliologie - Pagina 39
Bibliologie - Pagina 40
Bibliologie - Pagina 41
Bibliologie - Pagina 42
Bibliologie - Pagina 43
Bibliologie - Pagina 44
Bibliologie - Pagina 45
Bibliologie - Pagina 46
Bibliologie - Pagina 47
Bibliologie - Pagina 48
Bibliologie - Pagina 49
Bibliologie - Pagina 50
Bibliologie - Pagina 51
Bibliologie - Pagina 52
Bibliologie - Pagina 53
Bibliologie - Pagina 54
Bibliologie - Pagina 55

Conținut arhivă zip

  • Bibliologie.doc

Alții au mai descărcat și

Introducere în Istoria Contemporană a României

1. PROCESUL DE UNIFICARE LEGISLATIVĂ ŞI DE INTEGRARE A PROVINCIILOR UNITE CU ROMÂNIA ÎN STRUCTURILE NOULUI STAT Unirea Basarabiei, Bucovinei şi...

Viața cotidiană - europenizarea vieții romanești

În lumea specialiştilor există o dispută în legătură cu definiţia a două concepte: cultură şi civilizaţie. Unii fac o departajare categorică între...

Unirea Dobrogei cu România

În ziua de 1 octombrie 1878, Rusia a ocupat Basarabia de Sud, dupa ce autoritatile române se retrasesera din cele trei judete - Ismail, Cahul si...

Holera din 1872-1873 în Transilvania. atitudini și comportamente în timpul epidemiei

Problema epidemiilor a intrat în atenţia cercetătorilor din ultimele decenii pornind de la „noua istorie”, axată pe mentalităţi, atitudini şi...

Istoria Medievală a Românilor Partea I

EPOCA MEDIEVALĂ Concept şi periodizare Ceea ce în mod obişnuit, dar şi impropriu, numim Ev Mediu, adică „timpul de mijloc” (expresie folosită...

Începuturile statului modern

Romania moderna incepe sa se contureze intre anii 1821-1848. In aceasta perioada Moldova si Tara Romaneasca au facut pasi spre independenta prin...

Istoria României

Cursul de istorie politica universala moderna si contemporana îsi propune a oferi un cadru fundamental pentru situarea într-o perspectiva...

Istoria Socială a României

Introducere bibliografică Istoria socială a României caută să aducă în prezent elemente ale trecutului cu semnificaţie pentru identitatea noastră...

Te-ar putea interesa și

Identitatea unei biblioteci pentru copii - proiectul Gâza, spiridușul cărturar

Introducere Punctul de pornire a acestei lucrării a fost un proiect realizat pentru colocviul „Biblioteci pentru copii”. Acest proiect va fi...

Identitatea unei Biblioteci pentru Copii

Introducere Punctul de pornire a acestei lucrării a fost un proiect realizat pentru colocviul „Biblioteci pentru copii”. Acest proiect va fi...

Istoricul catalogului de bibliotecă

Introducere Actualitatea temei Schimbările sunt proprii și specifice existenței omenirii , iar perioada contemporană se caracterizează prin...

Procesul de informatizare a organizării de servicii publice

Cap. 1 De la biblioteca tradiţională la biblioteca digitală Dintotdeauna omenirea şi-a dorit să-şi poată transmite valorile, pe care le...

Cercetarea Bibliografica. Bibliografia

Cercetarea ştiinţifică nu poate fi realizată într-un mod corespunzător fără o documentare competentă care să privească domeniul respectiv. Orice...

Oportunitatea folosirii sistemelor antiplagiat

Plagiatul unei teze de diplomă ia multe forme și nu toate sunt evidente pentru percepția comună. Mai mult, legislația care vorbește despre plagiat,...

Bibliologia

Definiția bibliei Biblia (gr. „Biblos” = „Carte”) este Cartea prin care Dumnezeu Se face de cunoscut omenirii pe Sine și voia Sa. Spre deosebire...

Biblioteca Școlară în Era Informațională

1. Alegerea temei Era informaţională propune inovaţii de infrastructură dar în acelaşi timp dezvoltă instituţii tradiţionale, precum biblioteca,...

Ai nevoie de altceva?