Conceptul de managementul resurselor umane. Etape în evoluția funcțiunii de personal

Curs 1

1) Conceptul de managementul resurselor umane

Managementul resurselor umane reprezinta ansamblul de activitati generale si specifice, privitoare la asigurarea, mentinerea si folosirea eficienta a personalului din cadrul agentilor economici.

Managementul resurselor umane presupune imbunatatirea continua a activitatilor tuturor angajatilor in scopul realizarii misiunii si a obiectivelor organizationale.

Managerul trebuie:

- sa preia responsabilitatea procesului;

- sa se implice in fiecare actiune;

- sa discute cu angajatii progresele obtinute de acestia;

- sa recompenseze rezultatele bune.

Actiunea manageriala ia in considerare fiecare salariat ca o individualitate distincta cu caracteristici specifice.

Principalele responsabilitati ale departamentului de resurse umane sunt:

- recrutarea si angajarea personalului pe baza de competenta;

- elaborarea programului de calificare si de perfectionare adecvat obiectivelor organizatiei;

- elaborarea planurilor de stimulare prin salarizare, destinate sa incurajeze realizari eficiente, la costuri scazute;

- elaborarea sistemelor de stimulare nefinanciara destinate sa stimuleze interesul si entuziasmul intregului personal pentru propria activitate;

- integrarea rapida a noilor angajati in cadrul organizatiei;

- elaborarea programului de cariera pentru toti managerii organizatiei.

Managementul resurselor umane reprezinta un complex de masuri concepute interdisciplinary, cu privire la recrutarea personalului, selectia, organizarea ergonomica a muncii, stimularea materiala si morala, pana in momentul incetarii contractului de munca.

Continutul pregatirii personalului repartizat pe diferite locuri de munca, in productie sau in serviciile functionale, devine din ce in ce mai complex. Acest fapt sporeste exigentele fata de cadrele manageriale si in mod deosebit fata de cele din compartimentul managementului resurselor umane, obligandu-le sa gandeasca sis a coopereze in mod interdisciplinar.

2) Etape in evolutia functiunii de personal in managementul resurselor umane

Faza liberala

Corespunde sistemului lui Taylor si se caracterizeaza printr-o abordare individualista din punct de vedere:

- economic mecanismele de piata erau suverane (muncitorul isi inchiriaza forta sa de munca pe care o ofera pe piata muncii si care este supusa legii cererii si ofertei ca orice marfa).

- juridic se utilizeaza contractul individual de munca, negociat intre organizatie si salariat.

- social lucratorii sunt considerati ca avand in mod exclusive caracteristici fiziologice, iar motivatiile sunt de natura pur materiala.

Datorita acestor caracteristici, faza liberala a avut ca esenta a politicii de personal dintr-o organizatie, determinarea modului de salarizare astfel incat salariul sa fie cat mai stimulativ.

Faza psihologica

Elaborarea unor politici de personal prin care sa se umanizeze munca acordandu-se un interes deosebit caracteristicilor psihologice ale indivizilor.

Principalele procedee utilizate in faza psihologica se refera la:

- contituirea grupelor de lucru astfel incat sa existe o viata sociala in organizatie;

- studiul factorilor de ambianta (temperature, umiditatea, iluminatul, zgomotul etc);

- determinarea ritmurilor de lucru si a regimului pauzelor;

- adaptarea unui stil de conducere participativ caracterizat prin consultarea lucratorilor si cresterea autonomiei grupelor de lucru.

Functiunea de personal a evoluat, si-a imbogatit domeniul sau de preocupari, inregistrandu-se:

- o modificare a locului sau in structura organizatiei;

- cerinte noi din partea lucratorilor;

- largirea sferei instrumentelor sale (indicatori sociali, bilant social);

- schimbari in insasi denumirea functiei de conducere aferenta (seful de personal este inlocuit de catre un director al resurselor umane sau director al relatiilor sociale, denumiri ce reflecta varietatea crescuta a atributiilor si preocuparile din domeniul respective).

Resursele umane sunt primele resurse strategice ale organizatiei, functionarea lor devenind prioritara.

3) Continutul actual al functiunii de personal in conceptia managementului resurselor umane

In conceptia managementului resurselor umane, functiunea de personal a organizatiei are o dubla finalitate:

-realizarea integrarii obicetivelor sociale in obiectivele generale ale organizatiei, prin corelarea nevoilor dezvoltarii umane si sociale cu restrictiile economice ale unitatii;

-coordonarea diferitelor aspecte ale gestiunii propriu – zise a resurselor umane (administrarea personalului, gestiunea personalului, calculul costurilor cu personalul, relatiile sociale, conducerea, functiunii de personal la nivel de organizatie).

Administrarea personalului solictita rezolvarea unor probleme diverse, cum ar fi:

- inregistrarea personalului si intocmirea dosarelor individuale;

- aplicarea dispozitiilor legale si regulamentare in organizatie;

- administrarea renumeratiilor: fixarea acestora, urmarirea salariilor individuale, a primelor acordate, a platilor din partea salariatilor;

- calculul si repartizarea unor avantaje sociale propuse pt salariati.

Gestiunea personalului vizeaza activitati referitoare la:

- recrutarea personalului;

- incadrarea personalului;

- proceduri pentru evaluarea posturilor de lucru si a salariatilor care le ocupa.

Calculul costurilor cu personalul solicita:

- determinarea diferitelor cheltuieli cu personalul in functie de sistemele de renumerare;

- elaborarea bugetului costurilor de personal.

Dezvoltarea sociala implica:

- organizarea muncii in cadrul sectiilor, locurilor de munca;

- definirea unor instrumente de participare financiara (membrii in actionariat din partea salariatilor).

Relatiile sociale au menirea de a stabili:

- cine conduce intalnirile cu sindicatele;

- cine se ocupa de negocierile anuale asupra salariilor si timpilor de lucru;

- cine examineaza revendicarile salariatilor (salarii, conditii de munca si de incadrare).