Management Comparat

CAPITOLUL 1

NOŢIUNI FUNDAMENTALE UTILIZATE ÎN MANAGEMENTUL COMPARAT

Ultimele decenii se caracterizează prin evoluţii deosebit de intense şi inovative în planul managementului comparat. Aceste evoluţii se regăsesc atât în teoria managerială, cât şi în practica managerială. Ele reflectă dezvoltările ştiinţifice, tehnice, informaţionale, ecologice, educaţionale, economice, caracterizate adesea prin dinamism, complexitate şi intensitate ridicată şi se manifestă ca un puternic factor de potenţare şi accelerare a acestora. În dezvoltarea fiecărei ţări identificarea, analizarea, promovarea şi valorificarea tendinţelor ce se manifestă în managementul comparat prezintă o deosebită importanţă pentru creşterea funcţionalităţii şi performanţelor tuturor categoriilor de organizaţii precum şi pentru punerea în valoare a numeroaselor oportunităţi de afaceri ce apar în contextual trecerii la economia bazată pe cunoştinţe şi la societatea informaţională. Se manifestă în permanenţă şi se amplifică în moment cruciale. Această largă proliferare care se explică prin specificitatea şi nivelul ştiinţific ridicat al managementului comparat, prin utilitatea sa pragmatică, ampla diversitate naţională, culturală şi managerială, ce trebuie cunoscută, înţeleasă şi luată în considerare în condiţiile internaţionalizării activităţilor economice, sociale, culturale şi ştiinţifice.

Alături de domenii semnificative de abordare din perspectivă comparată precum dreptul sau literatura comparată, managementul comparat îşi manifestă nu numai viabilitatea ştiinţifică, ci şi deosebita utilitate practică. Domeniu de cercetare relativ nou, managementul comparat are ca obiect de studiu teoria organizaţiei, eficientizarea procesului de management, profesionalizarea crescândă a managementului, extinderea programelor de formare şi perfecţionare a managerilor. O asemenea problematică este tratată în sute de publicaţii de specialitate. În planurile de învăţământ ale facultăţilor cu profil economic sunt incluse cursurile de management comparat. Anual, la nivel naţional şi mondial se organizează numeroase manifestări ştiinţifice pe teme de management comparat. Toate acestea demonstrează notorietatea, viabilitatea ştiinţifică şi utilitatea practică a managementului comparat.

Caracteristicile managementului comparat

Conceptul de management comparat are semnificaţii multiple şi se foloseşte mult în teorie şi practică. Esenţialul în analiza şi tratarea acestui concept îl constituie determinarea conţinutului, a elementelor şi direcţiilor care-i stabilesc trăsăturile. Dat fiind caracterul complex al managementului comparat, au apărut numeroase şi variate definiţii ale acestui concept. Potrivit opiniei lui Wiliam Newman „managementul comparat se ocupă de studiul similarităţilor din practica managerială locală din diferite ţări”. Un alt punct de vedere în definirea conceptului de management comparat îl are Raghu Nath care consideră că „în mod larg managementul comparat se concentrează asupra similităţilor şi deosebirilor dintre sistemele de management şi economice din diferite contexte”.

În comparaţie cu precedenta, definiţia lui R. Nath are meritul că extinde sfera de abordare a managementului comparat în afara practicii. Prezintă însă şi câteva insuficienţe de natură definiţională, localizate în domeniul obiectului comparaţiei: nu se ţine seama de contextele culturale naţionale diferite şi nu se referă la toate tipurile de organizaţii (economice, ştiinţifice, tehnice, educaţionale şi de altă natură).

O definiţie ştiinţifică mai cuprinzătoare, mai clară, şi mai exactă ne oferă Edwin Miller, care arată că: ”managementul comparat se ocupă cu studiul fenomenelor de management pe o bază multinaţională, axându-se asupra detectării, identificării, clasificării, măsurării şi interpretării similarităţilor şi deosebirilor privitoare la elemente cum ar fi procesele, conceptele şi tehnicile de management”. Se

cuvine să reţinem elementele definitorii pe care le are în vedere E. Miller pentru conturarea obiectului de studiu al managementului comparat. Ele pot fi rezumate astfel:

-concentrarea asupra proceselor, conceptelor şi tehnicilor de management, ceea ce limitează sfera de cuprindere numai la teoria şi practica managementului;

-comparaţia trebuie făcută între ţări sau culturi;

-obiectivul comparaţiei îl constituie evidenţierea atât a similarităţilor, cât şi a deosebirilor dintre procesele, conceptele şi tehnicile de management.

Pornind de la definiţiile de mai sus, profesorul Ovidiu Nicolescu consideră că: „Managementul comparat este ştiinţa care studiază procesele şi relaţiile manageriale din organizaţii ce funcţionează în contexturi culturale naţionale diferite, axându-se asupra identificării şi analizării asemănărilor şi deosebirilor manageriale, în vederea favorizării transferului internaţional de know-how managerial şi a creşterii funcţionalităţii, eficacităţii şi eficienţei organizaţiilor”.