Managementul inovării

Notiuni introductive

Societatea actuala este caracterizata de existenta unei noi revolutii stiintifico-tehnice care duce la schimbari importante(cresterea productivitatii muncii, diversificarea produselor, cresterea calitatilor, perfectionarea continua a fortei de munca pt adaptarea la noi conditii, modificarea raportului intre personalul care lucreaza in crearea informatiei si personalul direct productiv, scurtarea duratei de viata a produsului, utilizarea tehnologiilor “intelligente” pt cat mai multe produse, etc.).

Cercetarea stiintifica devine un factor decisive al dezvoltarii societatii. In martie 2000, Consiliul European intrunit la Lisabona a stabilit o strategie de dezvoltare a Europei pt recuperarea decalajului fata de SUA. “Strategia de la Lisabona” a stabilit obiectivul ca pana in anul 2010 Europa sa devina cea mai competitive si dinamica economie bazata pe cunoastere, capabila de crestere economica sustinuta, cu locuri de munca mai multe si mai bune si o “extraordinara coeziune sociala”.

Uniunea Europeana promoveaza o politica de coeziune sociala pentru reducerea decalajelor de de dezvoltare dintre regiuni, competitivitate regional, crearea de locuri de munca si cooperare inter-europeana.

UE isi impune urmatoarele obiective:

- Crearea centrelor europene de excelenta in cercetarea stiintifica;

- Lansarea initiativelor tehnologice europene;

- Stimularea creativitatii prin cercetarea fundamentala;

- Europa sa devina mai atractiva pt cercetatori;

- Dezvoltarea infrastructurii de cercetare;

- Imbunatatirea coordonarii programelor de cercetare;

Pt pregatirea fortei de munca, majoritatea statelor membre UE au semnat declaratia de la Bologna (1999) prin care s-a convenit ca in invatamantul superior sa se formeze specialisti cu o baza teoretica relative unitara intr-un numar minim de ani, in functie de domeniu.

Creativitate

Termenul de “creativitate” a fost introdus de sociologul englez Allport in 1938 ca o dispozitie

generala a personalitatii spre nou. In timp, definitia a fost modificata.

Trasaturile creativitatii sunt: noutatea, originalitatea, utilitatea, eficienta si productivitatea.

Forme de creativitate:

- Dupa modul de desfasurare: individuala, de grup, sociala;

- Dupa continut: artistica, tehnica, stiintifica, medicala, organizatorica, politica, etc.

Oamenii inalt creatori sunt caracterizati prin putere de generalizare si abstractizare.

Etapele procesului creator:

1) Prepararea (pregatirea) in care omul observa un domeniu in care poate aduce ceva nou, isi defineste obiectul preocuparilor in acel domeniu, strange informatii pt a vedea daca problema nu a mai fost rezolvata, formuleaza ipoteze;

2) Incubatia - prelucrarea informatiilor in plan mental, uneori se ajuta cu schite, grafice, elaboreaza mai multe variante;

3) Iluminarea – aparitia ideii noi, originale; fenomenul este stimulat de o ambianta placuta, de liniste, singuratate

4) Verificarea – idea este prelucrata in vederea aplicarii sau prezentarii colectivului; se poate realiza si o schita de proiect, expriman si avantaje si dezavantaje, estimari de costuri, estimare a modului de realizare practica.

Factorii intelectuali care favorizeaza creativitatea:

- Inteligenta ( capacitatea de gandire intr-un anumit scop pentru rezolvarea unor problem; nu intotdeauna oamenii inteligenti sunt si creativi – invers, da );

- Capacitatea de rezolvare a problemelor;

- Imaginatia (combinarea de imagini, folosirea de idei din alte domenii in domeniul care il intereseaza; folosirea de imagini complexe si dinamice)

- Sensibilitatea la implicatie;

- Capacitatea de a folosi procese associative ( de combinare si recombinare a unor elemente separate)

- Fluiditatea de idei, asociativa, verbal si chiar grafica;

- Flexibilitatea (capacitatea de modificare);

- Originalitatea;

- Elaborarea – capacitatea de a stabili etapele de rezolvare a unor probleme;

Oamenii pot fi motivati pentru a deveni creative prin dorinta de autodepasire, de promovare, de afirmare intr-un colectiv, cresterea pe scara sociala, obtinerea unor recompense etc.

Pot exista insa si blocaje care franeaza creativitatea: lipsa unor mijloace, teama de ridicol, atitudinea oamenilor superiori ierarhic, etc.

Exemple de atitudini creative: capacitatea de a observa lucruri banale, amanunte; capacitatea de concentrare; experienta in domeniul receptivitatea fata de nou, curajul in abordarea problemelor si in sustinerea ideilor; nonconformism; responsabilitate profesionala; capacitatea de finalizare a ideilor; evitarea problemelor de rutina; independent in gandire in actiune; spirit de investigatie stiintifical initiative; incredere in fortele proprii;