Relații Publice

Notă: Sunt 12 suporturi de RP pentru 12 întâlniri de predare propriu-zisă (12 cursuri). O întâlnire va fi destinată testării pe parcurs (o oră) şi discutării rezultatelor evaluării intermediare (o oră) (1 curs). O întâlnire va fi destinată recapitulării noţiunilor predate şi lămuririi aspectelor ce vizează evaluarea finală (1 curs). Total cursuri = 14.

RP 1

Imaginea poate fi:

- reală (obiectivă) - Ce este compania, cum este ea în realitate?

- creată (subiectivă sau percepută) - Cum este percepută compania în ochii diferitelor categorii de public?

- dorită (ideală)- Cum ar dori companiasă fie percepută?

- presupusă – Cum crede firma că este văzută?

Alte concepte cu care se operează:

- identitate - prestigiu - notorietate

- reputaţie - statut (standing) - goodwill

- corporate identity - corporate image - corporate brand

- lobby - spin - propagandă

Important! Nu trebuie să existe un decalaj între imaginea declarată de întreprindere (identitatea sa) şi imaginea propagată de întreprindere (manifestările sale).

Definiţia cea mai simplă : totalitatea acţiunilor prin care o întreprindere (un grup) încearcă să stabilească şi să menţină raporturi bune cu membrii unor alte grupuri (sindicate, instituţii financiare, sponsori etc) sau o instituţie publică în ansamblu.

Controverse semnificative : încadrarea relaţiilor publice în funcţiile întreprinderii – comercială/marketing, sau management?

Două componente importante:

- relaţiile publice corporate (sau instituţionale) – CPR (corporate public relations)

- relaţiile publice de marketing – MPR (marketing public relations).

Philip Kitchen sugerează un model descriptiv al perspectivei de management a relaţiilor publice

De-a lungul timpului au fost dezvoltate (Kotler şi Mindak) diferite modele ale legăturilor dintre marketing şi relaţii publice :

Marea majoritate a specialiştilor acceptă ideea potrivit căreia există sfere de responsabilitate diferite, ca şi un loc comun pentru activităţile de marketing şi relaţii publice:

Notă: * Kotler include aceste activităţi în aşa numitele « creioane » ale RP : pencils ( p = publications, e = events, n = news, c = community relations, i = identity media, l = lobbying, s = social investements).

*** AFREP (L’Association Française des Relations Publiques) dă, în 1964, următoarea definiţie a relaţiilor publice : « activităţile desfăşurate de un grup pentru stabilirea şi menţinerea unor relaţii de încredere între membri şi între diferitele categorii de public direct sau indirect interesate de activităţile economice şi sociale ale respectivului grup ».

*** Aşa numita declaraţie mexicană (Mexican Statement – după Gary Warnaby şi Dany Moss - The Role of Public Relations in Organizations): «Relaţiile publice reprezintă arta şi ştiinţa socială de a analiza trendurile, de a prognoza consecinţele lor, de a consilia liderii unei organizaţii şi de a implementa programe planificate de acţiune care să servească atât interesul organizaţiei, cât şi interesul public». (First World Assembly of PR Associations, 1978).

*** Public Relations Society of America: Relaţiile publice ajută o companie şi publicurile ei să se adapteze reciproc. Funcţiile esenţiale sunt: cercetarea, planificarea, comunicarea de tip dialog şi evaluarea.

*** În Marea Britanie, Institutul de Relaţii Publice a adoptat ca definiţie: « Relaţiile publice reprezintă efortul deliberat, planificat şi susţinut de a stabili şi menţine înţelegerea reciprocă între o organizaţie şi diferitele ei categorii de public ».

Alte definiţii :

*** Relaţiile publice reprezintă o funcţie de management ce îşi propune creşterea profiturilor, direct sau indirect, prin câştigarea unui goodwill public, datorită adoptării şi comunicării către public a unui set de politici şi proceduri acceptabile şi profitabile pentru toate părţile implicate.

*** Relaţiile publice reprezintă practica administrării fluxului de informaţii dintre o organizaţie şi publicurile ei (Grunig şi Hunt).

*** Encyclopedia of Public Relations : Relaţiile publice reprezintă un set de funcţii tehnice, de management şi supervizare care dezvoltă abilitatea unei companii de a asculta, aprecia şi răspunde într-o manieră strategică acelor persoane ale căror relaţii reciproce cu organizaţia în cauză sunt esenţiale pentru îndeplinirea misiunii şi respectul valorilor companiei.

Abordări negative:

1) Relaţii publice fără un mobil aparent

2) Relaţiile publice "pompieristice" (declanşate de evenimente-şoc, neprevăzute)

3) Relaţii publice ca substituent

Evoluţii pozitive determinate de :

- dezvoltarea unor instituţii de mari dimensiuni

- creşterea numărului de schimbări, conflicte şi confruntări de opinii în societăţile moderne

- inovaţiile în materie de comunicare şi ITC

- creşterea importanţei opiniei publice în societăţile democratice.