Imaginologie

Curs
8.7/10 (3 voturi)
Domeniu: Mass Media
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 46 în total
Cuvinte : 17748
Mărime: 71.11KB (arhivat)
Publicat de: Marcu Mihalache
Puncte necesare: 0
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: C. Arhip

Extras din curs

OBIECTUL CURSULUI. NOTIUNI DE IMAGOLOGIE

Obiectul cursului Notiuni de imagologie Notiuni de imagologie istorica Principalele concepte ale imagologiei istorice

1.OBIECTUL CURSULUI IMAGOLOGIE.

IMAGOLOGIA ISTORICA

Imagologia în general si imagologia istorica în special constituie astazi una din temele predilecte ale unei anumite cercetari în domeniul istoriei, sociologiei, psihologiei, psihologiei sociale, antropologiei, etnografiei, literaturii etc. Ca atare, aceste cercetari au facut posibila structurarea unor ample cunostinte generalizatoare, unele chiar teoretice, privind modul cum s-a constituit o astfel de viziune de-a lungul istoriei.

Particularitatile geografice, modul cum oamenii, grupurile sociale, comunitatile etnice raspund provocarilor mediului natural si social, natura relatiilor dintre ele de-a lungul istoriei, conditiile concrete de formare a limbii, structurilor mentale, culturii, civilizatiei, mentalitatilor diferitelor popoare au o importanta majora în modul cum ele percep lumea, procesele si fenomenele sociale, existenta altor popoare, modalitatile de manifestare în timp si spatiu a <<celuilalt>>, diferit de eisau noi. Raportul cu trecutul si cu <<celalalt>> apare adeseori ca o împletire de elemente comunicate de un om sau o colectivitate care traieste dupa alte norme decât ale noastre si care ne sunt straine pentru ca oamenii aceia au trait altfel decât noi în decursul secolelor.

Imaginile sociale se formeaza de-a lungul istoriei pe baza unei perceptii directe ca urmare a convietuirii în acelasi spatiu istoric, a relatiilor economice, politice, culturale, tehnico-stiintifice, militare si de alta natura sau pe baza unei perceptii indirecte, mediate, grevata de contacte sporadice si de viziuni superficiale asupra elementelor definitorii ale comunitatilor sociale în discutie.

Deci, cu cât o persoana sau un grup care îsi formeaza o imagine despre o tara sau un popor se afla mai departe de acestea cu atât viziunea lui va fi mai difuza si mai confuza. În schimb, aceasta viziune va fi mult mai binevoitoare si mai pozitiva. Imaginea difuza si confuza se explica prin ignoranta celui care percepe si evalueaza, prin faptul ca el exprima o anumita bunavointa fata de un popor îndepartat care nu reprezinta o amenintare sau un pericol la adresa propriei fiinte si existente. De asemenea, imaginea despre ceva foarte îndepartat este puternic influentata de fantezia celui care percepe: cunostintele, de regula aproximative, despre originile, vârstele, înfatisarile, obiceiurile si limbile neamurilor straine se înfatiseaza fara discernamânt si rezerve, pur si simplu dupa bunul plac dar si cu o mare doza nedisimulata de orgoliu si mândrie, înaintea unor atari cunostinte exotice si enciclopedice ale autorului respectiv.

Valoarea stiintifica a unor astfel de imagini este de obicei modesta, folosirea ei impunând multa prudenta. Totusi, o asemenea imagine este deosebit de concludenta pentru aflarea coordonatelor mentalului si mentalitatilor cronicarului respectiv în raport cu diverse comunitati sociale straine si îndepartate de el. Desigur, vom avea în vedere ca acest cronicar exprima mentalitatile colective si interesele poporului din care face parte, plasându-se în orizontul de interpretare al acestuia si utilizând modelele culturale specifice lui. Mai mult, trebuie sa reliefam faptul ca imaginea celuilalt sta la baza exotismului în care proiectarea aspiratiilor si cautarilor proprii este mai puternica decât dorinta de a cunoaste pe celalalt.

În acelasi timp, între punctul de proiectare a eului propriu si identificarea unei alte prezente  identificarea celuilalt  se înscrie un amplu registru pe care îl delimiteaza mai ales emptia. Este vorba de emotia contagioasa care determina grupurile si societatile sa constate ca în cultura straina sunt semne interesante, atragatoare, apoi ca aceste semne sunt chiar utile, întrucât dau raspuns unor întrebari, ba chiar ca o serie de solutii din modelul strain merita adoptate. Aceasta constatare marcheaza, de fapt, momentul în care celalalt este descoperit.

Cu totul altfel se pune problema imagologiei structurate pe baza perceptiilor reciproce a unor tari si popoare învecinate sau din acelasi spatiu fizico-geografic continental sau zonal. Relatiile dintre aceste popoare îmbraca rareori forma unor raporturi prietenesti si de buna vecinatate. Relatiile dintre state si etnii sunt de obicei tensionate, determinate de interesele proprii sau interesele centrelor de putere ce se manifesta în diferitele etape ale istoriei. Aceasta încordare continua de ordin politico-militar conditioneaza o imagine reciproca negativa care corespunde mentalului colectiv predominant la vecinii respectivi. Dar, asa cum demonstreaza numeroasele izvoare istorice, o astfel de imagologie reciproca este predominant negativa si intoleranta. Ea se explica prin deosebiri importante în privinta originii, limbii, confesiunii, religiei, obiceiurilor si moravurilor ce se manifesta la popoarele

Preview document

Imaginologie - Pagina 1
Imaginologie - Pagina 2
Imaginologie - Pagina 3
Imaginologie - Pagina 4
Imaginologie - Pagina 5
Imaginologie - Pagina 6
Imaginologie - Pagina 7
Imaginologie - Pagina 8
Imaginologie - Pagina 9
Imaginologie - Pagina 10
Imaginologie - Pagina 11
Imaginologie - Pagina 12
Imaginologie - Pagina 13
Imaginologie - Pagina 14
Imaginologie - Pagina 15
Imaginologie - Pagina 16
Imaginologie - Pagina 17
Imaginologie - Pagina 18
Imaginologie - Pagina 19
Imaginologie - Pagina 20
Imaginologie - Pagina 21
Imaginologie - Pagina 22
Imaginologie - Pagina 23
Imaginologie - Pagina 24
Imaginologie - Pagina 25
Imaginologie - Pagina 26
Imaginologie - Pagina 27
Imaginologie - Pagina 28
Imaginologie - Pagina 29
Imaginologie - Pagina 30
Imaginologie - Pagina 31
Imaginologie - Pagina 32
Imaginologie - Pagina 33
Imaginologie - Pagina 34
Imaginologie - Pagina 35
Imaginologie - Pagina 36
Imaginologie - Pagina 37
Imaginologie - Pagina 38
Imaginologie - Pagina 39
Imaginologie - Pagina 40
Imaginologie - Pagina 41
Imaginologie - Pagina 42
Imaginologie - Pagina 43
Imaginologie - Pagina 44
Imaginologie - Pagina 45
Imaginologie - Pagina 46

Conținut arhivă zip

  • Imaginologie.doc

Alții au mai descărcat și

Cerințe deontologice și profesionale ale jurnalistului

Dupa revolutia din decembrie 1989 mass-media româneasca a cunoscut o dezvoltare fara precedent atât în domeniul presei scrise cât si în cel al...

Introducere în Semiotică

TUTORAT 1 UNIVERSUL SEMNULUI O INTRODUCERE Pentru a oferi noi repere societatii postmoderne a revolutiilor comunicarii si exploziei mediatice si...

Manipularea C2 - Principalele Tehnici de Manipulare

Pentru a-si atinge telul propus, un manipulator apeleaza

Practici Manipulative

ZVONUL Zvonul (53) este definit ca o afirmatie prezentata drept adevarata fara a exista posibilitatea sa I se verifice corectitudinea. Pentru...

Persuasiunea

În ierarhia cunoaşterii întâlnim mai multe trepte: opinia, convingerea, persuasiunea. Opinia, apreciată a fi o formă inferioară de cunoaştere, are...

Conceperea și elaborarea ziarului - secretariat de redacție

Durata cursului: 56 ore curs 28 ore seminar Anul II, semestrul I & II Obiectivele cursului: 1. Însusirea de catre studenti a conceptelor...

Inițiere în Aparatura și Producția de Televiziune

Imaginile si sunetele reprezinta o lume dinamica a carei arta, al carei limbaj se bazeaza în primul rând pe lumina si, în functie de anumite...

Te-ar putea interesa și

Psihologia Comunicării

1.1. Problematica psihologiei sociale. 1.2. Noţiuni generale despre comunicare. Comunicarea ca fenomen social – psihologic. 1.3. Conţinutul şi...

Ai nevoie de altceva?