Reguli interviu istorie orală

Curs
7/10 (1 vot)
Domeniu: Mass Media
Conține 1 fișier: docx
Pagini : 5 în total
Cuvinte : 1500
Mărime: 14.43KB (arhivat)
Publicat de: Ernest Iustin Barbu
Puncte necesare: 0
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Remus Cirstea

Extras din curs

Ortografia fonetică a limbii române ușurează mult transcrierea unui interviu audio. Transformarea acestui text într-un document-transcriere de istorie orală spre păstrarea oralității interviului depinde de obiectivele cercetării stabilite de realizatorii transcrierii și de destinatarii informațiilor din interviul de istorie orală transcris.

02.Se va folosi fontul Times New Roman, 12 pct. pentru toate transcrierile.

03.Transcrieți “cuvânt cu cuvânt,” fără să corectați erori gramaticale, precum: “îi văzut,” “eu cu el plecai la film” etc.

04.Greșelile gramaticale și de sens se corectează decât dăcă nu reprezintă particularități evidente ale discursului intevievatului (elemente de grai și de rostire propri intervievatului, nivel cultural, Se vor recomanda formele corecte în paranteze pătrate, cu atenție asupra păstrării ritmului firesc al citirii textului.

05.Scrierea cu majuscule: folosiți scrierea normală în funcție de poziția substantivelor în propoziție.

06.În transcrierile de istorie orală, regulile de punctuație se aplică în funcție de pauzele vorbirii, în funcție de nuanțele și de particularitățile fonetice ale felului în care vorbește intervievatul. Cele mai simple sisteme de citire și chiar de transcriere a unui text folosesc reguli de punctuație simple: pauza de o secundă, în funcție de intonație este reprezentată prin: (,), (;); pauza de două secunde, enumerările, glosele în text: (;), (:), (-); pauza de trei secunde, între propoziții, fraze: (.), (paragraf). Se va încerca utilizarea in extremis doar a acestui set de reguli de punctuație la baza unui sistem de transcriere a interviului de istorie orală.

07.Urmăriți indicațiile din dicționar privind accentul în cuvintele compuse în situațiile clare. Daca aveți dubii, transcrieți așa cum se aude.

08.Sfârșitul propozițiilor sau al frazelor, remarcate prin pauze de tăcere, cu durata între 2-4 secunde, se marchează cu punct (<<.>>).

09.Punctele de suspensie marchează pauze mai scurte sau mai lungi în vorbirea intervievatului sau a intervievatorului. Pauza verbală într-o frază sau tăcerea prelungită la sfârșitul unei propoziții se marchează cu trei puncte (<<…>>).

10. Un caz aparte îl reprezintă tăcerea prelungită. Suntem de părere că ar fi o soluţie notarea tăcerii prin repetarea semnului # sau pentru pauze foarte lungi, împreună cu tipul de paranteze folosit pentru componenta nonverbală: #((5s)).

11. Întrebările, exclamațiile se marchează cu semnele recomandate (<<?>>),(<<!>>). Exclamațiile verbale se mai pot marca la sfârșitul frazei/propoziției după cum urmează: Exemplu: nu mi-a venit să cred că era așa. (exclamație).

12. Întrebările vor fi diferențiate de răspunsuri prin folosirea fontului italic în loc de cel regular. Pentru raspunsuri se va folosi fontul regular.

13.Prescurtări, reduceri standard și pronunții alternative: pot fi și altelele decât cele de mai jos, dacă “nu” are acelasi sens, dar este rostit “ntz”, “nah”, să îl transcrieți așa cum este spus e.g. “toți” în loc de “cu toții”; “tre” în loc de “trebuie să”; “vrea” în loc de “vrea să”. Cu toate acestea, există cazuri în care reducerea prepozițiilor este severă, precum “chestie”, “de fel”,“tre”, etc., transcrieți fraza potrivit sensului, folosind e.g. “un fel de”, “cam așa”, “trebuie să fiu”.

Preview document

Reguli interviu istorie orală - Pagina 1
Reguli interviu istorie orală - Pagina 2
Reguli interviu istorie orală - Pagina 3
Reguli interviu istorie orală - Pagina 4
Reguli interviu istorie orală - Pagina 5

Conținut arhivă zip

  • Reguli Interviu Istorie Orala.docx

Alții au mai descărcat și

Comunicarea audio vizuală

Televiziunea este mijlocul de comunicare de masa cu cel mai mare impact asupra societatii. Tehnic vorbind, este definita ca un procedeu de...

Publicistica lui Eminescu

Primele articole ale lui Eminescu sunt cele aparute în “Federatiunea”, ziar care aparea la Buda-Pesta sub conducerea lui Alexandru Roman, membru al...

Biserica și Mass Media

Traim într-o lume controversata unde valorile principale si etice ale unei societati se rasfrâng asupra populatiei. Biserica si mass-media...

Genurile Presei

3.GENURILE PRESEI DEF: Genurile presei este un proces cultural de lunga durata care acunoscut in ultima vreme o dezvoltare fara precedent datorita...

Te-ar putea interesa și

Metode și tehnici de cercetare științifică

1. Cunoastere comuna si cunoastere stiintifica. Citându-l pe C. Popa (1972, 29), Septimiu Chelcea defineste cunoasterea comuna ca reprezentând «...

Sociologie

l.1. Începuturile sociologiei. De la cunoasterea presociologica la cunoasterea sociologica. Stiinta este conceputa ca ansamblu sistematic de...

Metode în Sociologie

CURS NR.1 Metode de realizare a explicatiei in stiintele sociale 1.Metoda comparativa. 2.Metoda istorica. 3.Metoda genetica. 4.Metoda...

Metode de cercetare în știința politică

Cunostintele stiintifice difera de alte tipuri de cunostinte (cum sunt: intuitiile, superstitiile, cunoasterea de tip mistic, cunostintele obtinute...

Metode și tehnici de cercetare în științe politice și sociale

TEMA 1 DESIGN-UL CERCETĂRILOR SOCIOLOGICE După parcurgerea acestei teme veţi învăţa: 1. Specificul cunoaşterii ştiinţifice; 2. Etapele unei...

Istoria Sociologiei și Orientările Sale

Sociologia este una dintre ştiinţele relativ recent apărute. Aceasta a apărut odată cu revoluţia franceză (1789) dar şi cu revoluţia industrială....

Structuri Sociale ale Comunicării

Introducere Cursul "Structuri sociale" ale comunicării aduce în atenţie unele aspecte generale ale ştiinţelor sociale (definiţii; reprezentanţi...

Ai nevoie de altceva?