Algebră

Curs
9/10 (2 voturi)
Domeniu: Matematică
Conține 11 fișiere: pdf
Pagini : 118 în total
Cuvinte : 21001
Mărime: 3.25MB (arhivat)
Publicat de: Gabriel Diaconu
Puncte necesare: 0
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Gurzau Florin

Extras din curs

2.1 Sfera

Definitia 1.1 Se nume¸ste sfer˘a mul¸timea tuturor punctelor din spa¸tiu pentru care distan¸ta la u punct fix numit

centrul sferei este egal˘a cu un num˘ar numit raza sferei.

Fie centrul sferei C (a, b, c) ¸si raza sferei R.

Teorema 1.1 Punctul M (x, y, z) apar¸tine sferei dac˘a ¸si numai dac˘a coordonatele sale verific˘a ecua¸tia:

(x − a)2 + (y − b)2 + (z − c)2 = R2 (2.1.1)

Demonstra¸tie: diatan¸ta de la M la C este egal˘a cu

q

(x − a)2 + (y − b)2 + (z − c)2 care egalat˘a cu R este

echivalent˘a cu (2.1.1).¤

Dac˘a în ecua¸tia de mai sus se fac calculele ¸si se reduc termenii asemenea ob¸tinem:

x2 + y2 + z2 + mx + ny + pz + q = 0 (EGS)

ecua¸tie care poart˘a denumirea de ecua¸tia general˘a a sferei. (EGS) reprezint˘a o sfer˘a cu centrul în punctul

¢2 − q dac˘a expresia de sub radical este pozitiv˘a.

Remarca 1.1 Sfera se mai poate da ¸si folosind ecuatiile parametrice: ⎧⎨

x = R cos ϕ sin ϑ + a

y = R sin ϕ sin ϑ + b

z = R cos ϑ + c

, ϕ∈ [0, 2π] , ϑ ∈ [0, π] (EPS)

unde parametrii sunt unghiurile ϕ, ϑ din figura de mai jos:

M

q

O

x y

z

f

pentru ϕ constant se ob¸tin pe sfer˘a jum˘at˘a¸ti de cecuri mari ("meridiane"), iar pentru ϑ constant se ob¸tin pe sfer˘a

cercuri ("paralele").

- 1-

Legat de sfer˘a ne propunem s˘a determin˘am ecau¸tia unui plan tangent la sfer˘a într-un punct de pe sfer˘a. Fie

M0 (x0, y0, z0) un punct pe sfer˘a.

Teorema 1.2 Ecua¸tia planului tangent la sfer˘a în punctul M0 este:

(x − a) (x0 − a) + (y − b) (y0 − b) + (z − c) (z0 − c) = R2 (EPTS)

Demonstra¸tie: Planul tangent la sfera˘ înM0 este determinat deM0 s¸i normala C−−M−→0 (planul este perpendicular

pe raz˘a), deci ecua¸tia sa este:

(x − x0) (x0 − a) + (y − y0) (y0 − b) + (z − z0) (z0 − c) = 0

Dar x − x0 = (x − a) − (x0 − a) , .. care înlocuite în ecua¸tia de mai sus dau:

(x − a) (x0 − a) + (y − b) (y0 − b) + (z − c) (z0 − c) −

³

(x0 − a)2 + (y0 − b)2 + (z0 − c)2

´

= 0

¸Tinând cont de faptul c˘a coordonatele lui M0 verific˘a ecau¸tia sferei, rezult˘a (EPTS).¤

Remarca 1.2 Ecuatia planului tangent la sfer˘a se ob¸tine din (EGS) prin dedublare :

(x − a)2 = (x − a) (x − a) → (x − a) (x0 − a) , ...

Remarca 1.3 Dac˘a sfera este dat˘a sub form˘a general˘a atunci ecuatia planului tangent în punctul M0 de pe sfer˘a

este:

xx0 + yy0 + zz0 + m

x + x0

2

+ n

y + y0

2

+ p

z + z0

2

+ q = 0

dedublarea fiind: x2 = xx → xx0, x = x+x

2 → x+x0

2 .

Preview document

Algebră - Pagina 1
Algebră - Pagina 2
Algebră - Pagina 3
Algebră - Pagina 4
Algebră - Pagina 5
Algebră - Pagina 6
Algebră - Pagina 7
Algebră - Pagina 8
Algebră - Pagina 9
Algebră - Pagina 10
Algebră - Pagina 11
Algebră - Pagina 12
Algebră - Pagina 13
Algebră - Pagina 14
Algebră - Pagina 15
Algebră - Pagina 16
Algebră - Pagina 17
Algebră - Pagina 18
Algebră - Pagina 19
Algebră - Pagina 20
Algebră - Pagina 21
Algebră - Pagina 22
Algebră - Pagina 23
Algebră - Pagina 24
Algebră - Pagina 25
Algebră - Pagina 26
Algebră - Pagina 27
Algebră - Pagina 28
Algebră - Pagina 29
Algebră - Pagina 30
Algebră - Pagina 31
Algebră - Pagina 32
Algebră - Pagina 33
Algebră - Pagina 34
Algebră - Pagina 35
Algebră - Pagina 36
Algebră - Pagina 37
Algebră - Pagina 38
Algebră - Pagina 39
Algebră - Pagina 40
Algebră - Pagina 41
Algebră - Pagina 42
Algebră - Pagina 43
Algebră - Pagina 44
Algebră - Pagina 45
Algebră - Pagina 46
Algebră - Pagina 47
Algebră - Pagina 48
Algebră - Pagina 49
Algebră - Pagina 50
Algebră - Pagina 51
Algebră - Pagina 52
Algebră - Pagina 53
Algebră - Pagina 54
Algebră - Pagina 55
Algebră - Pagina 56
Algebră - Pagina 57
Algebră - Pagina 58
Algebră - Pagina 59
Algebră - Pagina 60
Algebră - Pagina 61
Algebră - Pagina 62
Algebră - Pagina 63
Algebră - Pagina 64
Algebră - Pagina 65
Algebră - Pagina 66
Algebră - Pagina 67
Algebră - Pagina 68
Algebră - Pagina 69
Algebră - Pagina 70
Algebră - Pagina 71
Algebră - Pagina 72
Algebră - Pagina 73
Algebră - Pagina 74
Algebră - Pagina 75
Algebră - Pagina 76
Algebră - Pagina 77
Algebră - Pagina 78
Algebră - Pagina 79
Algebră - Pagina 80
Algebră - Pagina 81
Algebră - Pagina 82
Algebră - Pagina 83
Algebră - Pagina 84
Algebră - Pagina 85
Algebră - Pagina 86
Algebră - Pagina 87
Algebră - Pagina 88
Algebră - Pagina 89
Algebră - Pagina 90
Algebră - Pagina 91
Algebră - Pagina 92
Algebră - Pagina 93
Algebră - Pagina 94
Algebră - Pagina 95
Algebră - Pagina 96
Algebră - Pagina 97
Algebră - Pagina 98
Algebră - Pagina 99
Algebră - Pagina 100
Algebră - Pagina 101
Algebră - Pagina 102
Algebră - Pagina 103
Algebră - Pagina 104
Algebră - Pagina 105
Algebră - Pagina 106
Algebră - Pagina 107
Algebră - Pagina 108
Algebră - Pagina 109
Algebră - Pagina 110
Algebră - Pagina 111
Algebră - Pagina 112
Algebră - Pagina 113
Algebră - Pagina 114
Algebră - Pagina 115
Algebră - Pagina 116
Algebră - Pagina 117
Algebră - Pagina 118

Conținut arhivă zip

  • cuaddrice.pdf
  • dreapta.pdf
  • exemlu_sub.pdf
  • gaussx.pdf
  • gen_rect_cuadr.pdf
  • generari_supr.pdf
  • geom_dif_sup1.pdf
  • geom_dif2.pdf
  • planul.pdf
  • sfera.pdf
  • vectori.pdf

Alții au mai descărcat și

Ecuații algebrice

INTRODUCERE Rezolvarea ecuaţiilor algebrice este una dintre cele mai importante probleme ale matematicii şi a constituit multă vreme obiectul...

Integrale prime pentru ecuații diferențiale

Introducere Teoria ecuaţiilor diferenţiale are un rol deosebit de important în matematică şi în alte domenii ale ştiinţei. Astfel la sfârşitul...

Generarea Curbelor Plane

INTRODUCERE Prezenta lucrare de licenţă cu titlul “GENERAREA CURBELOR PLANE” face parte din geometria diferenţială. Lucrarea este structurată în...

Ecuații Diferențiale Liniare cu Coeficienți Constanți

INTRODUCERE Teoria ecuaţiilor diferenţiale¸ reprezintă unul din domeniile fundamentale ale matematicii cu largi aplicaţii în tehnică, ca de...

Funcții Trigonometrice

Capitolul I. Funcţii trigonometrice Sisteme de măsură pentru unghiuri şi arce În trigonometrie se utilizează două unităţi de măsură a...

Integrale definite

INTRODUCERE În analiza matematică, integrala unei funcții este o generalizare a noțiunilor de arie, masă, volum și sumă. Procesul de determinare a...

Aplicația integralei duble

CAPITOLUL I. NOŢIUNII FUNDAMENTALE PRIVIND INTEGRALA DEFINITĂ. 1.1. Conceptul de integrală definită. 1.1.1. Definiţia şi proprietăţi. Fie...

Matrici și Determinanți

1. MATRICI 1.1. Despre matrici Definiţie. Se numeşte matrice cu m linii şi n coloane (sau de tip ) un tablou cu m linii şi n coloane ale cărui...

Te-ar putea interesa și

Ecuații algebrice

INTRODUCERE Rezolvarea ecuaţiilor algebrice este una dintre cele mai importante probleme ale matematicii şi a constituit multă vreme obiectul...

Algebre Hopf - Module Hopf și Integrale

CAPITOLUL 1 ALGEBRE ŞI COALGEBRE 1.1 Algebre şi module Fie k un corp comutativ. Vom da în continuare două definiţii echivalente ale noţiunii de...

Algebre Hopf - Module Hopf și Integrale

CAPITOLUL 1 ALGEBRE ŞI COALGEBRE 1.1 Algebre şi module Fie k un corp comutativ. Vom da în continuare două definiţii echivalente ale noţiunii de...

Aplicații algebrice - Turbo Pascal

APLICATIA APLICATII ALGEBRICE – ALGORITMI COMBINATORIALI I. INSTRUCTIUNI TURBO PASCAL Sunt urmatoarele: - Instructiunea de atribuire -...

Algebră și Geometrie pentru Inginerie Economica

ALGEBRĂ LINIARĂ CAPITOLUL 1 SPAŢII VECTORIALE §1. Spaţii vectoriale Spaţiul vectorial este una din cele mai importante structuri matematice,...

Algebră

Spa¸tiul vectorilor liberi Calculul vectorial este o crea¸tie matematic¼a, care î¸si a‡¼a originea în …zic¼a (mecani- c¼a). În acest capitol...

Modelarea Sistemelor Dinamice cu Evenimente Discrete Utilizând Algebra

CAPITOLUL 3 MODELAREA SISTEMELOR DINAMICE CU EVENIMENTE DISCRETE UTILIZÂND ALGEBRA (max, +) 3.1 Introducere În acest capitol vom prezenta...

Algebra Relațională

Algebra relaţională deseori e concepută ca un limbaj abstract de formulare a interpelărilor (cererilor) sau ca o colecţie de operaţii pe relaţii...

Ai nevoie de altceva?