Extras din curs
L.16.-CINEMATICA MECANISMULUI PLANETAR
DIFERENŢIAL
1.- Consideraţii generale.
Mecanismele planetare aşa cum s-a arãtat mai sus au în componenţã şi
roţi cu axe mobile. Dacã gradul de mobilitate al acestor mecanisme este M = 1
se numesc mecanisme planetare simple iar dacã gradul de mobilitate este
M 〉 1, mecanisme planetare diferenţiale.
Diferenţialul este un mecanism utilizat la automobile, tractoare dar şi la
maşini unelte, având ca scop divizarea unei mişcãri la doi receptori sau cuplarea
a douã mişcãri şi transmiterea la un receptor .
Diferenţialul automobilului are ca scop adaptarea mişcãrilor roţilor
motoare la configuraţia drumului.
Mecanismul (figura 8.22.) se compune din arborii 1 şi 8, numiţi
planetari, legaţi de roţile 3 şi 5, numite planetare, douã roţi 9, numite sateliţi,
legate de crucea sateliţilor 4, montatã în carcasa 2. Carcasa 2 se roteşte în
raport cu baza (şasiul automobilului), primind mişcarea de la angrenajul conic
cu dinţi curbi numit pinion de atac 7 şi coroana diferenţialului 6, solidarizatã cu
carcasa 2.
Figura 16.1.
La mersul în linie dreaptã, când roţile întâmpinã rezistenţe egale,
ansamblul 6-2-4-9-3-5-1-8 formeazã un rigid cu mişcare de rotaţie , transmisã de
la angrenajul 7- 6 la roţile motoare. În aceastã situaţie, roţile sateliţi 9, prin
dinţii lor, au efect de panã, solidarizând carcasa 2 cu roţile planetare 3 şi 5.
La mersul în curbã, roata aflatã spre interiorul curbei (spre centrul de
curburã) întâmpinã o rezistenţã mai mare; dacã n-ar exista diferenţialul, s-ar
torsiona arborele motor sau ar patina roţile. Existând diferenţialul se permite ca
cele douã roţi motoare sã se roteascã cu viteze diferite. Dinţii sateliţilor aflaţi în
contact cu roata planetarã de pe arborele planetar al roţii din spre interiorul
curbei , primesc forţe mai mari de la aceastã roatã, astfel cã se rotesc în jurul
axelor lor, transmiţând la cealaltã planetarã o turaţie mai mare. De exemplu,
dacã se vireazã la dreapta , roata B este frânatã de rezistenţa solului, la rândul ei
roata planetarã 5 este frânatã şi cum carcasa 2 se roteşte în continuare, între 5
şi 9 apar forţe mai mari ca în situaţia anterioarã, forţe ce determinã rotirea
sateliţilor 9 în jurul axelor lor.
Ei vor continua sã transmitã mişcarea de la carcasã la roata 3 , dar acum
vor transmite şi mişcãri suplimentare din cauza rotirii în jurul axelor proprii. În
acest fel, roata A se va roti mai repede ca roata B, ceea ce este necesar la
parcurgerea curbelor.
La mersul pe teren neuniform iar roţile A şi B întâmpinã rezistenţe
deosebite, roata aflatã în zona cu frecare mare, se va roti mai încet sau chiar se
opreşte, iar cealaltã, se va roti mai repede, patinând sau fãcând o groapã în sol,
înrãutãţind condiţiile de mers.
Pentru a se evita aceste situaţii, la unele automobile şi tractoare se prevede
posibilitatea blocãrii diferenţialului, la comandã, pentru a se asigura turaţii egale
şi a ieşi din zonã (în linie dreaptã).
Existã şi diferenţiale autoblocabile, bazate pe cuplaje de fricţiune,
intercalate între organele diferenţialului.
Conținut arhivă zip
- Cinematica Mecanismului Diferential.pdf