Patologia Chirurgicală a Vaselor Sangvine

Afecţiunile traumatice

Contuziile vasculare

Sunt frecvent întâlnite la toate speciile. Datorită structurii diferite a peretelui, arterele sunt mai rezistente la acţiunea factorilor traumatici în comparaţie cu venele.

Dependent de menţinerea continuităţii peretelui se deosebesc:

A. Leziuni cu pierderea parţiale sau totale a continuităţii (afectează toate straturile peretelui- plăgile vasculare) - conduc la apariţia de hemoragii.

Cel mai frecvent sunt afectate vasele de calibru mic (arteriole, venule, capilare) din ţesutul conjunctiv subcutanat şi muşchi ducând la formarea de hematoame.

Astfel de leziuni pot prezenta potenţial ridicat de gravitate atunci cănd interesează vasele organelor parenchimatoase (ruturi de ficat, splină etc.) sau vase de calibru mare (aortă, cavă).

B. Leziuni cu păstrarea continuităţii peretelui

- cu afectarea doar a intimei – fără semne clinice;

- cu afectarea intimei şi mediei – sub acţiunea presiunii intravasculare adventicea se poate destinde conducând la formarea de anevrisme

- spasm arterial, lezarea tunicii medii şi intimei – tromboză.

Clinic: paloare, răcirea tegumentului, parestezie, tulburare funcţională, edem, gangrenă

Complicaţii: tromboza, embolia, gangrena, anevrismul arterial, ischemia cronică

Diagnosticul: clinic, puncţie, arteriografie, venografie

Prognosticul: favorabil în cazul vaselor de calibru mic şi rezervat sau defavorabil în cazul afectării vaselor mari.

Tratamentul: leziuni inchise – antispastice, anticoagulante, antialgice leziuni deschise – hemostază definitivă, sutură vasculară

Anevrismele arteriale

Reprezintă dilataţii patologice permanente ireversibile a unui segment arerial.

Etiologie: traumatisme, boli degenerative, parazitoze

În funcţie de modul de apariţie se pot distinge:

- anevrisme false – plăgi cu formare de hematom;

- adevărate – fuziforme, saciforme – apărute ca urmare a unor distrofii ale mediei cu pierderea elasticităţii acesteia.

Clinic- dependent de localizare - deformare globuloasă, tulburări circulatorii

Diagnosticul: clinic, arteriografie, ecografie

Prognosticul: rezervat

Complicaţii: ruptură, embolie, tromboză, infecţie

Tratamentul – operator - hemostază definitivă, sutură vasculară, arterioplastie.

Obliteraţia arterială

Reprezintă întreruperea fluxului sangvin într-un segment arterial.

Obliteraţiile arteriale acute periferice afectează în primul rând membre.

Cauze: embolie, tromboză, spasme posttraumatice

Clinic: durere continuă, tulburări senzitive şi motorii

- absenţa pulsului, tegument rece, gangrenă uscată

Diagnosticul: clinic, termometrie, arteriografie

Diagnosticul diferenţial: paralizie

spasm

anevrism

Tratamentul: obiectivul - restabilirea circulaţiei

-antialgice, antispastice, anticoagulante

- operator – repermeabilizare, arteriotomie – îndepărtarea trombilor

Afecţiunile iflamatorii

Inflamaţia aseptică sau septică a arterelor şi venelor apărute prin extinderea unor procese inflamatorii din vecinătate, cu afectarea iniţial a adventicei, a intimei sau cu punct de plecare de la tunica medie când infecţia peretelui are loc via Vasa vasorum.

Endoflebita aseptică, tromboflebita aseptică

Cauze, simptome: administrarea de substanţe iritante conduce la îngroşarea peretelui; vindecare poate avea loc fără tratament la 24-48 de ore, uneori se complică cu formarea de trombi ce afectează permeabilitatea, conducând stază, edem. Obişnuit permeabilitatea se restabileşte după 4-6săptămâni.

Tratamentul: pensulaţii cu tinctură de iod, dimetilsulfoxid.

Aretrita purulentă, tromboflebita purulentă

Periflebita respectiv tromboflebita purulentă este mai frecvent întâlnită decât arterita purulentă.

De regulă sun afectate venele superficiale (jugulară, safenă, cefalică antebrahială).

Etiologia: traumatică - injecţii cu substanţe iritative intraparietal sau perivenosn nerespectarea asepsiei şi antisepsiei.

Clinic:

- vena capătă aspect de cordon, stază, edem, durere, circulaţia sangvină compromisă;

- inflamaţia supurativ-necrotică se extinde în scurt timp de la ţesutul perivenos cuprinzând întreg peretele inclusiv endoteliul cu formare de trombi care ajung să se întindă pe o lungime considerabilă. Întucât trombusul este suficient de compact, hemoragiile sunt rare chir dacă peretele vascular suferă distrucţii.