Extras din curs
OBIECTIVE:Rolul testării de rutină al nivelului fosfatemiei în U.P.U.Recomandările curente privind tratamentul
1. INTRODUCERE
Dezechilibrele fosfatemiei sunt:
rare în populaţia generală,
relativ comune în anumite subseturi de patologii din U.P.U. (D.Z., BPOC, etilism, neoplasme, insuficienţă renală)
Consecinţele clinice pot fi minore pană la critice
2. FIZIOLOGIE
FOSFAŢII au rol:
Structural - în formarea componentelor lipidice membranare celulare
Energetic – prin generarea de AMP, ATP, fosfocreatină
Hemostatic – prin activarea factorilor X şi V ai coagulării
- agregarea plachetară dependentă de fosfolipide şi fosfolipaze
Oxigenare – prin formarea de 2,3 DPG cu rol în afinitatea oxigenului pentru hemoglobină
3. REGLAREA FOSFATEMIEI
Fosforul total în organism: 500 – 800 gr.
80% stocat sub formă de hidroxiapatită
20% intracelular, anion important intracelular
< 1% activ în plasmă
Dieta tipic americana: 700 – 1400 mg/zi fosfor
Doza recomandată = 800 mg/zi
CONCENTRAŢIA PLASMATICĂ
VALORI NORMALE 2,5 – 4,0 mg/dl
0,81 – 1,44 mmol/l
DEPLEŢIE MODERATĂ 1,0 – 2,0 mg/dl
DEPLEŢIE SEVERĂ < 1,0 mg/dl
HIPERFOSFATEMIE SEVERA >14 mg/dl
4. FARMACOCINETICA
Absorbţia 60%- 80% din Ph ingerat, intestinală
Excreţia 10% intestinală
90% renală – filtrat liber de glomerul
Reabsorbţia- 80- 90% la nivelul TCP si TCD prin co-transportul Na-PO4
Co-transportul Na-PO4 este:
Inhibat de – acidoza metabolică
- creşterea fosfatemiei
- creşterea PTH-ului
Activat de – scăderea fosfatemiei:
-acută- cu creşterea cuplării fosfatului de transportor
-cronică- cu creşterea sintezei de transportori
Conținut arhivă zip
- Dezechilibre ale Fosfatemiei in Departamentul de Urgenta.ppt