Extras din curs
SCLERODEMIA (SD)
1.Definiţie şi aspecte generale: SD este o boală autoimună cronică a ţesutului conjunctiv caracterizată prin fribroză şi anomalii microvasculare, cu afectarea dermului şi a unor viscere (tulb.digestive, plămâni, rinichi). Cauză necunoscută. Frecvenţa 2/100000 copii, F:M=3:1
2.Diagnostic:
2.1.Aspecte clinice:
Debut deseori cu fenomen Raynaud
SD localizată
- SD în plăci (morfea): plăci cutanate roşii-violacei→decolorare, îndurare, localizare pe trunchi
- SD în bandă: bandă scleroasă tegumentară la nivelul extremităţilor →tulburări motilitate şi creştere
SD sistemică
- manifestări cutanate (extremităţi, faţă): edem→îngroşare, induraţie, tulb.pigmentare, ulceraţii. Facies caracteristic („împietrit” „figé”).
- manifestări viscerale: esofagita, artrita, fibroza pulmonară, HTA, cardiomiopatie, nofropatie.
Sindromul CREST, fasciita cu eozinofile
2.2.Paraclinic:
1. pozitivitate RFA
2. autoanticorpi prezenţi (AAN, anti-SCL70
3. anti-centromer
4. examen radiologic:
- fibroza pulmonară
- dismotilitate esofagiană
5. capilaroscopic se demonstrează dilatare şi neoformare capilară, dezorganizarea reţelei.
Examen histopatologic
3.Tratament:
- în formele localizate:
1. corticoizi topici
2. kinetoterapie
- în formele sistemice:
1. corticoterapie
2. imunosupresive (CYC, MTX, ciclosporin)
3. agenţi antifibrotici (D-penicilamina, colchicina)
4. vasodilatatoare (nifedipin), fotofereza extracorporală
4.Evoluţie, prognostic: sever în formele sistemice.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Pediatrie - Sclerodemia.doc
- Pediatrie - Sclerodemia.ppt