Principiile Procesului de Învățământ

Semnificaţia principiilor procesului de învăţământ

Principiile procesului de învăţământ sunt teze teoretice care exprimă condiţiile cele mai generale în care acţiunea educativă a unui profesor poate avea asupra elevilor efectele instructive si formative scontate.

Ele reprezintă totodată un ansamblu de idei de acţiune pedagogică, derivate dintr-un complex de legi ale dezvoltării, învăţării etc., călăuzitoare pentru organizarea şi conducerea activităţii didactice.

Etimologia termenului (lat. princeps, primul, cel mai important) sugerează că este vorba despre adevăruri fundamentale, pe care urmează să se sprijine toate raţionamentele şi deciziile unui profesor în legătură cu modul optim de a concepe şi a conduce acţiunea educativă din şcoli, indiferent de situaţia concretă cu care se confruntă. Principiile procesului de învăţământ mai sunt cunoscute şi sub denumirea de „principii didactice”.

Funcţiile principiilor

Principiile procesului de învăţământ îndeplinesc funcţii de orientare, funcţii normative şi prescriptive, dar şi funcţii de reglare a activităţii didactice, în diferite contexte de realizare a ei.

Principiile îndeplinesc o funcţie „orientativă”, întrucât din multitudinea de factori care pot influenta (în sens pozitiv, dar şi negativ) desfăşurarea procesului instructiv-educativ, ele îi indică pe cei care favorizează (înlesnesc) realizarea de către elevi a finalităţilor instructiv-educative.

Funcţiile normative şi prescriptive decurg din faptul că respectarea principiilor conferă un caracter legitim intervenţiilor educative ale profesorului.

În cazul respectării lor, acţiunile profesorului se fundamentează pe legităţile obiective care guvernează fenomenul educaţiei în şcoli, şi nu pe deciziile arbitrare ale unei persoane. În consecinţă, din principiile procesului de învăţământ sunt deduse norme, reguli care prescriu comportamentele didactice acceptate în cadrul unei instituţii şcolare şi care sunt considerate că alcătuiesc modul legitim de acţiune

didactică a profesorului. Normele nu se identifică cu principiile, ci se fundamentează pe acestea.

Funcţiile de reglare a activităţii didactice îndeplinite de principiile procesului de învăţământ se manifestă prin utilizarea acestor principii în calitate de criterii de (auto)apreciere calitativă a procesului instructiv-educativ. În măsura în care o asemenea activitate s-a desfăşurat în acord cu principiile procesului de învăţământ, se apreciază că ea a asigurat condiţiile obligatorii pentru fi eficienţă.

Evaluarea/autoevaluarea prestaţiei unui profesor în faţa elevilor săi se realizează, în primul rând, prin raportarea acesteia la exigenţele sugerate de principiile procesului de învăţământ

Căutarea cauzelor eventualelor disfuncţii începe prin verificarea măsurii în care activitatea respectivă a asigurat efectiv condiţiile cerute de principiile procesului de învăţământ.

Principiile procesului de învăţământ indică aspectele esenţiale ale procesului care trebuie să-şi orienteze activitatea de reglare a procesului instructiv-educativ.

Aplicarea principiilor procesului de învăţământ

Principul însuşirii active şi conştiente a cunoştinţelor

Acest principiu solicită ca însuşirea cunoştinţelor de către elevi să se realizeze prin efort propriu de prelucrare intelectuală a noilor informaţii, prin construirea unor răspunsuri personale, nu prin memorarea lor mecanică.

Principiul însuşirii temeinice a cunoştinţelor

Acest principiu solicită profesorilor să conceapă procesul de predare-învăţare în aşa fel încât elevii să fie ajutaţi să-şi însuşească cunoştinţele în mod aprofundat şi să le păstreze în memorie timp îndelungat.

Păstrarea îndelungată a cunoştinţelor în memorie reprezintă o condiţie importantă a învăţării, întrucât, prin definiţie, orice învăţare reprezintă o schimbare evolutivă în comportament, cu caracter relativ persistent.

Persistenţa în memorie a unei cunoştinţe depinde de profunzimea inserării ei în sistemul informaţiilor deja disponibile. Cu cât asociaţiile logice şi de semnificaţie dintre cunoştinţe sunt mai bogate în conţinut şi mai numeroase, cu atât este mai mare gradul de aprofundare al noţiunilor studiate.