Metodologia cercetării, cercetarea cantitativă

CE NE PROPUNEM?

ASPECTE DE AVUT ÎN VEDERE LA ALEGEREA UNEI TEME DE STUDIU

- Dacă tema prezintă interes pentru student/masterand/doctorand;

- Competența studentului în domeniul din care face parte tema;

- Dacă tema este fezabilă/viabilă: se verifică dacă există date statistice disponibile cu referire la temă sau dacă datele trebuie culese prin aplicarea de chestionare, interviuri etc;

- Noutatea/originalitatea: dacă tema a mai fost studiată și care este stadiul, respectiv care sunt rezultatele; la ce constatări s-a ajuns;

- Dacă există o metodologie deja elaborată și testată pentru cercetarea temei;

- Dacă metodele folosite sunt potrivite sau este nevoie de a găsi metode noi

ÎN ALEGEREA TEMEI, CE TREBUIE EVITAT?

- Teme mult studiate, unde nu se poate aduce nimic nou. Pentru a identifica o nișă de studiu, este nevoie de o investigare a literaturii de specialitate. Noutățile sunt reflectate mai degrabă în articole, studii, decât în cărți (există o paletă mai largă a primelor, în cuprinsul acestora abordându-se, de regulă, problemele cele mai stringente ale societății. În schimb, cărțile necesită o perioadă mai extinsă de timp pentru a fi elaborate);

- Teme foarte controversate, care au ca risc neacceptarea rezultatelor;

- Formularea ambiguă și extinsă a temei/ipotezelor: când formulăm o ipoteză, aceasta nu trebuie să cuprinda totul (de ex., un student poate mai curând să studieze impactul anumitor factori/elemente asupra dezvoltării regionale (migrație, investiții străine directe, fluxuri de comerț etc), decât să studieze importanța dezvoltării regionale în UE sau impactul globalizării asupra societății.

CE REPREZINTĂ ANALIZA CANTITATIVĂ?

Analiza cantitativă: recurge la măsurare, cuantificare, exprimare cifrică

- Incepe cu o ‘tatonare’ de ordin calitativ cu privire la ceea ce urmează să fie măsurat;

- Presupune culegerea și prelucrarea de date, care conduc la obținerea unor rezultate ale analizei;

- Necesită formularea de ipoteze, care trebuie testate, verificate empiric. Pentru aceasta, ipotezele trebuie să fie definite prin variabile, care pot fi colectate prin diferite tehnici;

- Conceptele abstracte se ‘transformă’ în reprezentări empirice;

- Permite efectuarea unor corelații între variabile (variabila dependentă și variabile independente/explicative), desprinderea unui trend (dacă datele se întind pe o perioadă suficient de extinsă) etc.

Avantajele analizei cantitative:

- Oferă un suport puternic pentru acceptarea rezultatelor obținute (dacă între variabilele considerate există legături puternice/interconexiuni);

- Economisirea timpului: pentru a exprima legătura dintre variabile, nu se recurge la calcularea manuală a anumitor coeficienți, în baza unei formule, ci la executarea unor comenzi în cadrul programului statistic SPSS;

- Face posibilă construcția sau reconstrucția teoretică din domeniul vizat. Cele două tipuri de abordări (calitativă și cantitativă) sunt complementare în aproape orice cercetare.

INSTRUMENTE LA CARE SE APELEAZĂ ÎN ANALIZA CANTITATIVĂ

- Chestionare/ anchete / sondaje de opinie

- Focus grupuri

- Completarea unor formulare

- Discuții cu persoane implicate (factori de decizie, responsabili cu punerea în aplicare etc.)

- Rapoarte asupra temei cercetate

- Interviuri

- Studii de caz

- Etc.

MĂSURAREA/CUANTIFICAREA FENOMENELOR

- Măsurarea sau cuantificarea: traducerea în expresii cifrice a fenomenelor și proceselor din mediul real;

- Se realizează prin: indicatori, indici compoziți, ecuații, parametri cu ajutorul unor metode și tehnici specifice (calitative: tehnica concordanței, a diferenței, a variațiilor concomitente; cantitative: tehnica corelației/regresiei, programarea matematică etc.).