Imaginea publică a instituțiilor

REZUMAT

Prin prezenta lucrare s-a incercat dezvoltarea conceptului de “imagine publica”, accentul fiind pus pe cadrul institutional si organizational. Subiectul propus este destul de controversat si prin prisma acestui lucru notiuni precum organizatie, institutie si imaginile pe care acestea si le creeaza, imagini foarte importante in societatea de astazi, au fost dezvoltate si prezentate pentru a putea crea un ansamblu lesne de inteles a fenomenului in contextul schimbarilor sociale de astazi.

Capitolul I trateaza notiunile de baza privind organizatiile, structura, tipologia si perspectivele de viitor ale acestora. De asemeni, prin acest capitol s-a incercat crearea unei idei de baza si un ansamblu de notiuni legate de trecutul, evolutia si dezvoltarea organizatiilor pentru a se putea forma o punte de legatura intre imagine si institutie propriu-zis.

Capitolul II incearca sa faca o paralela intre conceptul de reprezentare – concept generic referitor la imaginea de ansamblu pe care si-o formeaza o comunitate si imaginea publica propriu-zisa – ideea de baza, amanuntita referitoare la o institutie. De asemeni capitolul isi mai propune sa analizeze pasii in formarea imagiinii publice precum si notiuni legate de imaginea institutionala impreuna cu diferentele dintre aceasta imagine si cea a diferitelor produse si notiuni referitoare la masurile necesare publicitatii institutionale.

Capitolul III analizeaza impactul social al organizatiilor si institutiilor prin intermediul imaginii pe care aceastea si le formeaza si bineinteles impactul imaginii asupra performantelor organizatiei. Capitolul mai analizeaza si conceptul de imagine sociala in sine, modul de operare cu aceasta imagine, tipologia acesteia si repercusiunile unei imagini sociale.

Capitolul IV face referire la indicatorii de imagine, subindicatorii lor si sistemul in care acestia sunt inglobati pentru a conduce catre eficacitatea institutiei. Construirea sistemului de indicatori si avantajele utilizarii acestui tip de sistem sunt ilustrate pentru evidentierea importantei.

Capitolul V dezvolta impactul imaginii mass-media asupra instiutiei in general prin tipurile de imagine ce pot exista, coeficientul acestora si gradul de influenta precum si ponderea pe care o are in societate

Capitolul VI aprofundeaza notiunea de imagine si in special vulnerabilitatea acestora ce apare prin complexitate si varietate precum si prin schimbarea societatii. Sunt analizate de asemeni realizarea diferitelor profiluri de imagine ce apar precum si interpretarea lor.

Capitolul VII reprezinta una din etapele de final in procesul de analiza al imaginii institutionale si anume cuantificarea datelor provenite din impactul acestor imagini asupra societatii prin tehnica culegerii acestor date, surse de preluare a informatiilor si realizarea bancilor de date imagologice.

Capitolul VIII prezinta tehnica analizei datelor in functie de gradul de complexitate al acestora, caracterul si tipul imaginii, in functie de intervalul de timp si canalul de comunicare precum si diferentele dintre analiza imaginilor de tip standard si speciale.

Capitolul IX, in final, face referire la ultina etapa a acestui proces numit “imagine institutionala” si anume prin gestionarea imaginii, ceea ce inseamna o analiza a coerentei acesteia, a strategiei, scopului si obiectivului precum si planul general de actiuni.

I. NOTIUNI DE BAZA IN STUDIUL ORGANIZATIILOR

„Trasatura dominanta a organizarii in domeniul textilelor la Leyda este realmente forta implacabila a mijloacelor coercitive in functiune: supravegherea, represiunea, incarcerarea, executiile capitale sunt o amenintare constanta. Regentii orasului sunt salbatec de partea privilegiatilor. Mai mult, manufacturierii sunt grupati intr-un fel de cartel care cuprinde toata Olanda si chiar ansamblul Tarilor de Jos. Ei se aduna la doi ani o data, intr-un «sinod» general pentru a indeparta concurenta daunatoare, pentru a fixa preturile si salariile, si, atunci cand este nevoie, pentru a hotari masurile ce trebuie luate impotriva razmeritelor lucratorilor, efective sau posibile"(Fernand Braudel)

„Se poate iesi din infernI Cateodata da, dar niciodata singur, niciodata fara a accepta imediat o stransa dependenta de la om la om. Trebuie sa ajungi la tarmurile organizatiei sociale, oricare ar fi ea, sau sa-ti fabrici una, de la cap la coada, cu propriile ei legi, in interiorul unei contra-societati oarecare" (Fernand Braudel)

„Toate societatile negustoresti, putin mai devreme sau putin mai tarziu, au creat asemenea ierarhii, care se pot recunoaste in limbajul de zi cu zi" (Fernand Braudel)

Acesta va fi modelul de organizatie pentru organizatia noua bazata pe informatie. Vom vedea astfel o shimbare radicala de la traditia conform careia performanta era rasplatita in primul rand prin avansarea in pozitii de comanda, adica in randurile manageriale. Organizatiile vor avea foarte putine astfel de pozitii de comanda. Vom vedea din ce in ce mai mult organizatiile de tipul cvintetului de jazz, in care conducerea in interiorul echipei se schimba dupa misiunea specifica de indeplinit si este independenta de «gradul» fiecarui membru. De fapt, cuvantul «grad» ar trebui sa dispara complet din vocabularul muncii bazata pe cunostinte si al lucratorului cunoasterii. Ar trebui sa fie inlocuit cu «atributii »" (Peter Drucker)