Statistică Internațională

INTRODUCERE

Utilizarea tehnicilor statistice a jucat la început un rol important mai degraba în controlul

calitatii în industrie. Astazi cu totii (opinia publica în general) ar trebui sa stim sa analizam

date statistice si sa interpretam rezultate chiar si atunci când citim ziarul sau când decidem sa

ne cumparam o masina noua.

Tehnicile statistice sunt dificile si nu ne vom ocupa de ele în acest curs. Ce va putea

fi preluat de la acest curs este gândirea statistica. Se contureaza distinct demersul utilizarii

statisticii în viata personala si profesionala a oricui:

1) trebuie sa se înteleaga DE CE este nevoie de cunoastere statistica;

2) trebuie sa se stie CUM se dobândeste cunoasterea statistica;

3) trebuie FOLOSITA cunoasterea statistica.

Capitolul 1: Ce este statistica?

Obiectivul: fixarea principalelor definitii ale statisticii

Concepte cheie tratate in capitol: statistica oficiala, statistica academica, ramuri ale

statisticii, statistica descriptiva, statistica inferentiala

Rezumatul temei tratate:

Statistica este viata. Statistica este limbajul universal al tuturor stiintelor. Statistica

are diferite întelesuri pe care utilizatorii le percuteaza în functie de pregatirea profesionala si

de interese. În diversitatea definitiilor date statisticii se disting doua opinii majore: statistica

 stiinta si statistica  metoda. În acest timp este fireasca si a treia opinie: statistica  stiinta

ce îsi are propria metoda de cercetare.

Conceputa ca stiinta, statistica are doua aspecte complementare:

- descrierea statistica

- inferenta statistica

Primul aspect este cunoscut ca statistica descriptiva, ce se refera la culegerea,

prezentarea si descrierea datelor numerice. Este ceea ce majoritatea oamenilor gândesc ca ar fi

statistica. Cel de al doilea, îl reprezinta statistica inductiva (inferentiala) ce se refera la

tehnicile de interpretare a valorilor rezultate aplicând tehnicile descriptive si la utilizarea

acestora pentru a lua decizii. Statistica are numeroase ramuri  vocatia ei este larga: statistica

sociala, statistica agriculturii, statistica mediului înconjurator, statistica întreprinderilor etc.

Cea mai accesibila definitie ar putea fi: statistica este stiinta culegerii, prelucrarii,

analizei si diseminarii datelor.

Lista subiectelor pentru pregatirea in vederea evaluarii finale:

Definitii posibile ale statisticii

Teste pentru autoevaluare la tema tratata

1. Statistica este..... culegerii, prelucrarii, analizei si diseminarii datelor.

a. stiinta;

b. arta;

c. tehnica.

R: a

Capitolul 2: Incursiune în istoria statisticii

Obiectiv: studierea principalelor etape ale statisticii internationale

Cuvinte cheie: aritmetica politica, scoala descriptiva, probabilitati

Rezumat:

Statistica, în sensul larg de evidenta a fenomenelor si proceselor sociale si economice, a

aparut cu mult înaintea utilizarii termenului. Termenul de 

apare în secolul al

XVIII-lea, având originea din latinescul 

cu sensul de situatie, stare, sau în

cuvântul italian 

având întelesul de stat.

Primele forme de evidenta au aparut la cele mai vechi colectivitati omenesti. În antichitate

se întâlnesc forme de evidenta ce pot fi asimilate întelesului modern de recensaminte

statistice în China, Egipt, Grecia si în Imperiul Roman.

s-a simtit nevoia organizarii unor evidente mai

cuprinzatoare pentru fiecare feudal în parte (inventarul;catagrafii).

Se fac încercari de

organizare a unei evidente la nivelul întregului stat, se contureaza primele evidente

contabile. Apar primele cursuri de evidenta ale lui Luca Pacciolo. În aceste condiitii, are

loc o prima diferentiere a formelor generale de evidenta: contabilitatea si statistica.

Dezvoltarea statisticii în aceasta perioada se caracterizeaza prin aparitia statisticii

descriptive (printre numeroasele lucrari de statistica descriptiva se poate aminti cunoscuta

lucrare a lui Dimitrie Cantemir '()*+!, !-./)01.

" Statistica privita ca disciplina stiintifica predata în universitati se foloseste si se dezvolta

abia în secolele XVII si XVIII în Germania sub îndrumarea lui Hermann Conring.

Reluând ideile lui Conring un secol mai târziu, Achenwall defineste statistica drept o

stiinta descriptiva folosita pentru prezentarea particularitatilor unui stat (

În aceasta perioada apare un nou mod de a concepe statistica datorita scolii

aritmeticii politice reprezentata prin W. Petty (1623  1687). W. Petty este cel care a

pus bazele statisticii ca stiinta folosind expresia numerica în studiul fenomenelor sociale, a

regularitatilor cu care ele se produc si a cauzelor care le determina. Încercând sa descopere

regularitatile, Petty foloseste pentru prima data notiunea de marime medie. Scoala

aritmeticii politice are un caracter limitat datorita faptului ca reprezentantii ei nu au înteles

legitatea istorica a fenomenelor sociale, ca expresie a legaturii reciproce dintre aceste

fenomene si conditiile concrete de timp si spatiu în care ele se manifesta.