Mase plastice pentru roți dințate

Disertație
9/10 (2 voturi)
Domeniu: Mecanică
Conține 10 fișiere: doc
Pagini : 85 în total
Cuvinte : 26797
Mărime: 15.13MB (arhivat)
Publicat de: Ernest Alecu
Puncte necesare: 12
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: V. Teodor
I. Proiectarea organelor de maşini din mase plastice II. Materiale plastice pentru roţi dinţate II.1. Mase plastice II.2. Plastice pentru roţi dinţate III. Aplicaţii ale roţilor din masă plastică IV. Aspecte tribologice ale roţilor din masă plastică V. Testarea roţilor din mase plastice

Cuprins

  1. I. Proiectarea organelor de maşini din mase plastice
  2. I.1. Proiectarea angrenajelor din plastic pe baza analizei tensiunilor.pag.1
  3. 1.1. Tensiunea de încovoiere pe dinte.pag.1
  4. 1.2. Factorul (coieficientul) de siguranţă.pag.2
  5. 1.3. Tensiunile de contact.pag.3
  6. I.2. Proiectarea roţilor din mase plastice.pag.4
  7. 2.1. Raza de racordare la baza dintelui.pag.4
  8. 2.1.1. Modificari ale varfului dintelui.pag.4
  9. 2.1.2. Eliminarea subtăierii.pag.4
  10. 2.1.3. Echilibrarea grosimii dintelui (prin deplasare) .pag.4
  11. 2.2. Proiectarea roţii dinţate în ansamblu.pag.6
  12. 2.2.1. Roata.pag.7
  13. 2.2.2. Ansamble de roţi.pag.9
  14. 2.2.3. Consolidarea elementelor.pag.9
  15. I.3. Testarea angrenajelor din materiale plastice.pag.10
  16. 3.1. Mecanisme de distrugere a roţilor din mase plastice.pag.10
  17. 3.1.1. Uzura adezivă sau “normală”.pag.10
  18. 3.1.2. Pitting-ul.pag.11
  19. 3.1.3. Curgerea plastică.pag.11
  20. 3.1.4. Ruperea dinţilor.pag.12
  21. 3.1.5. Oboseala termică.pag.12
  22. I.4. Materiale plastice pentru roţi dinţate.pag.13
  23. I.5. Lubrifianţi solizi.pag.13
  24. I.6. Materiale de ranforsare.pag.14
  25. I.7. Perechea de roţi.pag.15
  26. 7.1. Uzura plastic pe plastic.pag.15
  27. 7.2. Roţi pentru temperaturi ridicate.pag.15
  28. II. Materiale plastice pentru roţi dinţate
  29. II.1. Mase plastice.pag.16
  30. II.2. Plastice pentru roţi dinţate.pag.20
  31. 2.1. Generalităţi.pag.20
  32. 2.2 Acetalii.pag.22
  33. 2.2.1. Acetali homopolimeri.pag.22
  34. 2.2.2. Copolimerii acetali.pag. 23
  35. 2.3. Polimerii acrilici.pag.24
  36. 2.4. Polimerii alchidici.pag.25
  37. 2.5. Polimerii alilici.pag.26
  38. 2.6. Polimerii amino.pag.27
  39. III. Aplicaţii ale roţilor din masă plastică
  40. III.1. Caracteristici.pag.30
  41. 1.1. Avantajele angrenajelor din maeriale plastice.pag.30
  42. 1.2. Dezavantajele angrenajelor din materiale plastice.pag.31
  43. III.2. Aplicatii.pag.31
  44. IV. Aspecte tribologice ale roţilor din masă plastică
  45. IV.1. Precizia dimensională a angrenajelor din plastice turnate în matriţe.pag.36
  46. 1.1. Exemple de matriţare prin injecţie pentru un angrenaj mic.pag.36
  47. 1.2. Exemplu de matriţare prin injecţie a unei roţi de mărime medie.pag.37
  48. 1.2.1. Exemplu de roată matriţată sub presiune.pag.40
  49. IV.2. Experimente pentru evidenţierea performanţei şi eficienţei transmisiilor de putere (randamentul).pag.42
  50. IV.3. Rezistenţa mecanică şi durabilitatea.pag.50
  51. 3.1. Performanţa sub sarcină.pag.50
  52. 3.2. Căldura ca rezultat al puterii transmise.pag.51
  53. IV.4. Uzura.pag.57
  54. V. Testarea roţilor din mase plastice
  55. V.1. Sistemul tribologic.pag.63
  56. 1.1. Funcţia unui tribosistem.pag.64
  57. 1.2. Interacţiuni între elementele structurale.pag.64
  58. 1.3. Tribosisteme închise şi tribosisteme deschise.pag.66
  59. V.2. Metode pentru încercări tribologice.pag.66
  60. 2.1. Obiectivele încercărilor de uzură.pag.66
  61. 2.2. Clasificarea metodelor de încercare.pag.67
  62. 2.3. Lanţul de încercări tribologic.pag.67
  63. 2.4. Sisteme de încercare.pag.68
  64. V.3. Modelarea şi simularea fenomenelor şi proceselor tribologice….pag.69
  65. 3.1. Cerinţe principale în tribomodelare.pag.69
  66. 3.1.1. Exemplu: modelarea angrenajelor prin tribomodele rolă/rolă.pag.72
  67. V.4. Maşini şi instalaţii utilizate.pag.74
  68. 4.1. Consideraţii privind metodologia de cercetare a frecării-ungerii-uzurii în tribosisteme de rostogolire şi rostogolire cu alunecare.pag.74
  69. 4.1.1. Tribomodelul cu contact liniar.pag.75
  70. 4.2. Instalaţia de încercări.pag.76
  71. 4.2.1. Descrierea constructiv-funcţională a standului de încercări.pag.76
  72. 4.2.2. Instalaţii şi dispozitive auxiliare.pag.77
  73. 4.2.3. Echipamentul de preluare şi prelucrare a datelor.pag.83
  74. 4.2.4. Dispozitive şi accesorii de preluare şi prelucrare a datelor experimentale.pag.84
  75. 4.2.5. Variatorul de frecvenţă ACS 200 .pag.84

Extras din disertație

I. PROIECAREA ORGANELOR DE MAŞINI DIN

MASE PLASTICE

Angrenajele din mase plastice s-au poziţionat ca alternative serioase pentru cele metalice într-o varietate mare de aplicaţii. Utilizarea lor a fost extinsă de la puuteri mici, transmisii de precizie la transmisii cu putere mai mare. Ca să împingă limitele acceptabile de aplicabilitate a angrenajelor din plastic, proictanţii au trebuit să afle mai multe despre comportarea maselor plastice şi cum să profite de caracteristicile lor unice.

Angrenajele din plastic asigură un numar de avantaje faţă de cele metalice. Sunt mai uşoare, au inerţie mai mică şi funcţionează mai silenţios. Deseori nu necesită lubrefiere şi pot conţine lubrefianţi solizi ca PTFE sau silicon. Deseori sunt mai iaftine şi li se pot adăuga alte trăsături necesare în ansamblu şi sunt rezistente în multe medii corozive.

Primele aplicaţii ale termoplasticelor ca angrenaje au fost angrenaje din nylon şi acetal pentru sarcini şi viteze mici. Cum avantajele termoplasticelor au devenit evidente, au devenit disponibile materiale cu performanţe mai bune, proiectanţii utilizînd masele plastice în aplicaţii mai severe. Utilizarea ranforsarii şi lubrefianţilor solizi în aceste materiale le-au extins gama de aplicaţii.

Utilizarea materialelor termoplastice este limitată (incomodată) de lipsa sarcinii limită şi a datelor despre uzură. Datele pentru materiale metalice au fost adunate şi confirmate pentru numeroase aplicaţii şi sunt înţelese de proiectanţi. Intrarea termoplasticelor ca materiale pentru roţi dinţate nu a dat suficient timp pentru acumularea datelor iar interpolarea este riscantă, fară o informaţie bazată.

Există cîteva recomandări pentru estimarea fezabilităţii în producerea angrenajelor din masă plastică. Majoritatea metodelor de calcul derivă din cele pentru materiale metalice şi nu iau în considerare comportarea particulară a termoplasticelor.

I.1. Proiectarea angrenajelor din plastic pe baza analizei tensiunilor

Realizarea şi testarea prototipului este costisitoare şi se recomandă o metodă de calcul care să concentreze soluţiile.

1.1. Tensiunea de încovoiere pe dinte

Tensiunea de încovoiere pe dintele standard, încărcat la vârf poate fi calculată cu ecuaţia lui Lewis.

(I.1)

Sb – tensiunea de încovoiere

F – forţa tangenţială pe cercul de rostogolire

Pd – pasul pe cercul de rostogolire

f – lăţimea danturii

y – factorul Lewis pentru angrenaje din plastic, la încărcarea pe vîrf

Testele au arătat că încărcarea cea mai severă apare la încărcarea tangenţială pe cercul de rostogolire şi cînd numărul de perechi de dinţi în angrenare este aproape 1. O altă abordare, dacă se cunoaşte puterea care trebuie transmisă, este

(I.2)

HP – puterea (în cai putere)

D – diametrul de rostogolire

w – turaţia rot/min

O altă variantă a ecuaţiei lui Lewis include viteza pe cercul de rostogolire şi un factor de serviciu.

(I.3)

y – factorul de formă la vârful dintelui

V – viteza pe cercul de rostogolire (fpm)

CS – factor de servicviu

Factori tipici de serviciu care descriu calitatea momentului de tensiune la intrare şi de durata de lucru a angrenajului sunt.

Tabelul I.1

Tipul sarcinii 24 h/zi 8.10 h/zi Intermitent 3 h/zi Ocazional 0,5 h/zi

Stabil 1,25 1,00 0,80 0,50

Uşoare şocuri 1,50 1,25 1,00 0,80

Medii 1,75 1,50 1,25 1,00

Severe 2,00 1,75 1,50 1,25

Pentru oricare din eciaţii se poate introduce tensiunea admisibilă Sab şi se poate obţine geometria roţilor. Acesată tensiune se determină din teste pe material, pe o roată cu forma standard a dinţilor. O tensiune admisibilă are deja încorporat un factor (coieficient) de siguranţă. Pentru orice material tensiunea admisibilă este dependentă de mulţi factori incluzînd: - numărul de cicluri de solicitare – N,

- mediul de lucru,

- viteza pe cercul de rostogolire,

- roata pereche,

- lubrefierea.

1.2. Factorul (coieficientul) de siguranţă

Cum tensiunea admisibilă este egală cu valoarea rezistenţei (la solicitarea respectivă) divizată printr-un coieficient de siguranţă (Sab=S/n), la roţi dinţate trebuie facută o discuţie. Siguranţa se referă la capacitatea elementului de maşină să-şi îndeplinească funcţia pentru durata de viaţă fără să cadă. Trebuie definite funcţia, durata de viaţă şi căderea elementului pentru o aplicaţie înainte ca să fie selectat factorul de siguranţă.

Coieficienţii de siguranţă pot fi definiţi în multe feluri, totuşi ei sunt legaţi de ceea ce este permis sau admisibil faţă de procesul de distrugere. Un coieficient de siguranţă poate fi aplicat în teri moduri de bază. Întregul coieficient se aplică proprietăţii materialului cum ar fi rezistenţa sau se aplică sarcinii, sau se pot folosi coieficienţi separaţi pentru sarcină şi proprietatea de material.

Ultimul caz este cel mai folosit pentru că fiecare sarcină poate fi investigată şi apoi să se aplice coeficentul de siguranţă pentru a determina sarcina maximă admisă. Fiecare sarcină maximă este apoi fofosită pentru a analiza tensiunea astfel încât să nu se depaşească valoarea admisă. Limita admisibilă se determină prin aplicarea unui coieficient de siguranţă la rezistenţa specifică a materialului.

Coeficentul de siguranţă a sarcinii poate fi determinat într-o manieră trdiţională. Dar coeficentul de siguranţă pentru materialele plastice este dificil de determinat, deoarece rezistenţa unui plastic nu este constantă, ci o distribuţie statistică sub anumite condiţii de solicitare. În consecinţă inginerii trebuie să înţeleagă condiţiile de ieşire din uz, de exemplu, temperatura, viteza de modificare a tensiunilor şi durata de încărcare. Cunoştinţe despre prelucrare sunt necesare pentru a înţelege limitele de sudare (gripare), efectele anizotropice, tensiunile reziduale şi variantele de procesare. Cunoştinţele despre material sunt cele mai importante deoarece cu cât sunt mai bine înţelese comportările în condiţiile ieşirii din uz cu atât va fi mai bine stabilit coeficentul de siguranţă (într-un interval mai mic) rezultînd o geometrie optimă. Se recomandă un coieficient de siguranţă de minim 2 chiar şi cînd aplicaţia a fost atent analizată.

Dacă nu sunt accesibile date prestabilite ale tensiunilor şi de obicei aşa se întîmplă pentru plastice, atunci proiectantul trebuie să fie foarte atent şi să ia în considerare factorii discutaţi mai sus. Chiar dacă există sau nu experianţă, este esenţială prelucrarea unui prototip şi testarea angrenajului în condiţii similare celor de lucru. Două materiale care au tensiuni (limită) prestabilite sunt nylonul 6/6 şi acetalul. Ele au fost larg utilizate pentru roţi dinţate şi majoritatea furnizorilor au avut timp să genereze aceste valori.

Bibliografie

1. Adams R.D. - Computer Aided Design of Adhesively Bonded Systems, Composite Materials,

Design and Analysis, Bristol, 1992

2. Arnell R. D., Davies P. B., Halling J., Whomes T. W., Tribology - MacMillan Education Ltd.,

London, 1991

3. Blau P. J. - Design and validation of laboratory-scale simulations for selecting tribomaterials and

surface treatments, Proc. of First World Tribology Congress, London, 1997

4. Crudu I. - Organe de maşini. Asamblări demontabile şi nedemontabile, Universitatea “Dunărea

de Jos” din Galaţi, 1992

5. Diaconu N. teza, 1998 - Stand for studying the lubricants behaviour of hight

temperature and controlled environment, The Annals of Dunărea de Jos University of Galaţi, Fascicle VIII, Tribology, Galaţi.

6. Demian T., Curiţa I., Kostrakievici S., Pascu A., Udrea C. - Elemente constructive de mecanică

fină. Aplicaţii, Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti, 1980

7. Demian T., Tudor D., Curiţa I., Niţu C. - Bazele proiectării aparatelor de mecanică fină, vol. I şi

II, Editura Tehnică, 1984

8. Deuchtmann A. D., Michels W. J., Wilson C. E. - Machine-Design - Theory and Practice,

Macmillan Publishing Co. Inc., London, 1977

9. Diaconu N., Crudu I., Gheorghieş C., 2000 - “Studiulv degradării capacităţii de ungere a unor

unsori utilizate în diverse medii de lucru”, Sesiunea de comunicări ştiinţifice “Realizări şi perspective în Metalurgie şi Stiinţa materialelor”, Universitatea “Dunărea de Jos” din Galaţi, 13-14 October, Ed. Stiinţifică F.M.R.

10. Tomescu L. - Contribuţii la studiul tribostratului compozitelor cu matrice de politerafluoretilenă,

pe tribomodele de alunecare, teză de doctorat, Universitatea „Dunărea de Jos” Galaţi,

2000.

11. Férent B., Vautrin A., - Computer Aided Torsion Test, Composite Materials. Design and

Analysis, Bristol, 1992

12. Horun S., Paunica T., Stere O. M., Şerban S. - Memorator de materiale plastice, Editura

Tehnică, Bucureşti, 1988

13. Janssens H., Van Gemert D. - Design of Composite-Metal Joints, Composite Materials. Design

and Analysis, Bristol, 1992

14. Jinescu V. V. – Proprietăţile fizice şi termomecanica materialelor plastice, vol I şi II, Editura

Tehnică, Bucureşti, 1979

15. Mocanu D. R., Canta T., Caracostea A., Crudu I., şi alţii - Incercarea materialelor, vol. II,

Editura Tehnică, Bucureşti, 1982

16. Diaconu N., 2002 - “Studiul influenţei mediului de lucru asupra comportării unor unsori şi al

proceselor din stratul superficial la tribosisteme de rostogolire şi rostogolire cu

alunecare”, PhD Thesis, Galaţi.

17. Peillet M. – Introduction aux plans d’expériences par la méthode Taguchi, ISBN/-2-7081-1442-5,

Paris

18. Rîpă M., Deleanu L. - Elemente de tribologie, Ed . Fundaţiei universitare “Dunărea de Jos”,

Galaţi, 2004

19. Stefănescu I., Tomescu L., Ciortan S. - Materiale în construcţia de maşini, vol. I şi II,

Universitatea “Dunărea de Jos” Galaţi, 1994, 1997

20. Tomescu L., Crudu I. - Proiectarea şi validarea testelor de tribologie, Sesiunea de Comunicări

Ştiinţifice Realizări şi Perspective în Metalurgie şi Stiinţa Materialelor, Universitatea

“Dunărea de Jos”, Galaţi, 2000.

21. Taguchi G., E. Lsayed A., Hsiang T. – Quality engineering in production system, Mc Draw-Hill

International, 1989

22. Tomescu (Deleanu) L - Cercetări experimentale privind comportarea tribologică a compozitelor

cu matrice de politetrafluoretilenă, beneficiar CEPROINV S.A. Focşani, contract 324,

2003

23. Vasile C., Călugăru E. - M., Stoleriu A., Şabilovschi M., Mihai E. - Comportarea termică a

polimerilor, Editura Academiei, Bucureşti, 1980

24. Guide to Engineered Materials, Advanced Materials & Processes, 1988

25. Machine Design, colecţia pe 1990-2000, Universitatea “Dunărea de Jos” din Galaţi

26. Catalog Diamant Metallplastic GmbH, Germania, 2000

27. Catalog Ciba-Geigy, User's Guide to Adhesive, 2001

28. Catalog Casco Nobel Industrial Adhesives, 1992

29. B.Bhushan - Principles and Applications of Tribology, Ed. John Wileg & Sons, NY

30. Tomescu L., Rîpă M., Vasilescu E., Georgescu C. - Surface Profiles of Composites with PTFE

Matrix, 2001, Madrid, Spania

31. Rîpă M., Crudu I., 1999 - Studies of Rolling-Sliding Tribosystems – Methodology and Preliminary Tests, The Annals of “Dunărea de Jos”University of Galaţi, Fascicle VIII, Tribology

32. Tomescu L. - Organe de maşini, Editura Evrika, 2000

33. Vasiliu Oprea C., Constantinescu A., Bârsănescu P. - Ruperea polimerilor. Teorie şi aplicaţii,

Preview document

Mase plastice pentru roți dințate - Pagina 1
Mase plastice pentru roți dințate - Pagina 2
Mase plastice pentru roți dințate - Pagina 3
Mase plastice pentru roți dințate - Pagina 4
Mase plastice pentru roți dințate - Pagina 5
Mase plastice pentru roți dințate - Pagina 6
Mase plastice pentru roți dințate - Pagina 7
Mase plastice pentru roți dințate - Pagina 8
Mase plastice pentru roți dințate - Pagina 9
Mase plastice pentru roți dințate - Pagina 10
Mase plastice pentru roți dințate - Pagina 11
Mase plastice pentru roți dințate - Pagina 12
Mase plastice pentru roți dințate - Pagina 13
Mase plastice pentru roți dințate - Pagina 14
Mase plastice pentru roți dințate - Pagina 15
Mase plastice pentru roți dințate - Pagina 16
Mase plastice pentru roți dințate - Pagina 17
Mase plastice pentru roți dințate - Pagina 18
Mase plastice pentru roți dințate - Pagina 19
Mase plastice pentru roți dințate - Pagina 20
Mase plastice pentru roți dințate - Pagina 21
Mase plastice pentru roți dințate - Pagina 22
Mase plastice pentru roți dințate - Pagina 23
Mase plastice pentru roți dințate - Pagina 24
Mase plastice pentru roți dințate - Pagina 25
Mase plastice pentru roți dințate - Pagina 26
Mase plastice pentru roți dințate - Pagina 27
Mase plastice pentru roți dințate - Pagina 28
Mase plastice pentru roți dințate - Pagina 29
Mase plastice pentru roți dințate - Pagina 30
Mase plastice pentru roți dințate - Pagina 31
Mase plastice pentru roți dințate - Pagina 32
Mase plastice pentru roți dințate - Pagina 33
Mase plastice pentru roți dințate - Pagina 34
Mase plastice pentru roți dințate - Pagina 35
Mase plastice pentru roți dințate - Pagina 36
Mase plastice pentru roți dințate - Pagina 37
Mase plastice pentru roți dințate - Pagina 38
Mase plastice pentru roți dințate - Pagina 39
Mase plastice pentru roți dințate - Pagina 40
Mase plastice pentru roți dințate - Pagina 41
Mase plastice pentru roți dințate - Pagina 42
Mase plastice pentru roți dințate - Pagina 43
Mase plastice pentru roți dințate - Pagina 44
Mase plastice pentru roți dințate - Pagina 45
Mase plastice pentru roți dințate - Pagina 46
Mase plastice pentru roți dințate - Pagina 47
Mase plastice pentru roți dințate - Pagina 48
Mase plastice pentru roți dințate - Pagina 49
Mase plastice pentru roți dințate - Pagina 50
Mase plastice pentru roți dințate - Pagina 51
Mase plastice pentru roți dințate - Pagina 52
Mase plastice pentru roți dințate - Pagina 53
Mase plastice pentru roți dințate - Pagina 54
Mase plastice pentru roți dințate - Pagina 55
Mase plastice pentru roți dințate - Pagina 56
Mase plastice pentru roți dințate - Pagina 57
Mase plastice pentru roți dințate - Pagina 58
Mase plastice pentru roți dințate - Pagina 59
Mase plastice pentru roți dințate - Pagina 60
Mase plastice pentru roți dințate - Pagina 61
Mase plastice pentru roți dințate - Pagina 62
Mase plastice pentru roți dințate - Pagina 63
Mase plastice pentru roți dințate - Pagina 64
Mase plastice pentru roți dințate - Pagina 65
Mase plastice pentru roți dințate - Pagina 66
Mase plastice pentru roți dințate - Pagina 67
Mase plastice pentru roți dințate - Pagina 68
Mase plastice pentru roți dințate - Pagina 69
Mase plastice pentru roți dințate - Pagina 70
Mase plastice pentru roți dințate - Pagina 71
Mase plastice pentru roți dințate - Pagina 72
Mase plastice pentru roți dințate - Pagina 73
Mase plastice pentru roți dințate - Pagina 74
Mase plastice pentru roți dințate - Pagina 75
Mase plastice pentru roți dințate - Pagina 76
Mase plastice pentru roți dințate - Pagina 77
Mase plastice pentru roți dințate - Pagina 78
Mase plastice pentru roți dințate - Pagina 79
Mase plastice pentru roți dințate - Pagina 80
Mase plastice pentru roți dințate - Pagina 81
Mase plastice pentru roți dințate - Pagina 82
Mase plastice pentru roți dințate - Pagina 83
Mase plastice pentru roți dințate - Pagina 84
Mase plastice pentru roți dințate - Pagina 85
Mase plastice pentru roți dințate - Pagina 86
Mase plastice pentru roți dințate - Pagina 87
Mase plastice pentru roți dințate - Pagina 88
Mase plastice pentru roți dințate - Pagina 89
Mase plastice pentru roți dințate - Pagina 90

Conținut arhivă zip

  • Bibliografie.doc
  • Cap. 1.doc
  • Cap. 2 pag 2-4.doc
  • Cap. 2 pag 5 - .doc
  • Cap. 2 pag. 1.doc
  • Cap. 3 .doc
  • Cap. 4.doc
  • Cap. 5.doc
  • Cuprins.doc
  • Tema proiectului.doc

Alții au mai descărcat și

Proiectarea Ambreiajului pentru un Autoturism cu 5 Locuri

CAPITOLUL I INTRODUCERE ÎN CONSTRUCŢIA AUTOMOBILELOR I.1. Părţile componente ale automobilelor Principalele parţi componente ale unui automobil...

Studiul Tehnologiilor de Sudare Semiautomată a Tubulaturii de Oțel a Conductelor Destinate Transportului Hidrocarburilor

Introducere În contextul actual de dezvoltare a societăţii accesul la resurse energetice este vital. Transportul hidrocarburilor lichide sau...

Analiza Procesului Tehnologic de Execuție a Reperului Arbore Secundar în Condițiile Producției de Serie Mare

INTRODUCERE Stagilul de practică pentru lucrare de licenţă l-am efectuat în cadrul laboratorului de Tehnologia Fabricării Produselor de la...

Cercetări Experimentale privind Strunjirea Materialelor Polimerice

CAPITOLUL 1. GEOMETRIA OPTIMĂ A PĂRŢII AŞCHIETOARE A SCULELOR Durata de exploatare a unei scule şi deci economicitatea prelucrării depinde în mare...

Tehnologii Tip de Fabricare a Pieselor de Automobil cu Suprafețe Preponderent de Revoluție

Introducere Tema lucrării de licenţă „Tehnologii tip de fabricare a pieselor de automobil cu suprafeţe preponderent de revoluţie” este...

Diferențial autoutilitară

Capitolul 1 Introducere Industria de automobile reprezintă în prezent una din cele mai dezvoltate ramuri ale construcției de mașini, cu producție...

Studiu privind tensiunile și deformația din bare

Cuprins 1 INTRODUCERE Progresele din domeniul tehnicii măsurării sunt strâns legate de progresele din domeniul senzorilor şi traductoarelor şi de...

Influența Profilului Dintelui asupra Capacității Portante a Roții Flexibile a Transmisiilor Armonice Dințate Radiale

INTRODUCERE Tendinţa actualei etape de dezvoltare şi modernizare a industriei constructoare de maşini o constituie crearea de maşini, agregate şi...

Te-ar putea interesa și

Prelucrarea roților dințate cilindrice

GENERALITATI Danturarea unei roti dintate reprezinta un ansamblu de suparafete identice si echidistante compus din flancurile dintilor si zonele...

Reductor de turație cu roti cilindrice și dinți drepți

1.Memoriu tehnic Organele de masini sunt piese sau grupuri de piese care forteaza partile componente ale unor masini, ele putand fi calculate si...

Calculul la Încovoiere a Roților Dințate Cilindrice

Capitolul 1 1.1 Istoria calculului la încovoiere pentru dantură 1.1.1. Introducere Primele calcule de rezistenţă sunt legate de construcţia...

Pompe Centrifuge

1. Destinație si clasificare Pompele centrifuge sunt mașini hidraulice rotative care transformă energia mecanică în energie hidraulică,...

Uscătorul Rotativ

Uscătorul rotativ 1. Destinaţie şi clasificare Uscătorul rotativ este folosit pentru uscarea seminţelor oleaginoase. Uscarea este un proces...

Instalații automate în industria alimentară

MEMORIU JUSTIFICATIV Problema economica de prima inportanta si anume, asigurarea unei abundente de produse de toate tipurile se poate realiza...

Transmisie mecanică formată dintr-un reductor cu roți dințate și o transmisie prin curele trapezoidale

TEMA PROIECTULUI Sa se proiecteze o transmisie mecanica formata dintr-un reductor cu roti dintate si o transmisie prin curele trapezoidale pentru...

Extractorul cu bandă

1. Destinație si clasificare Extracţia este operaţia de separare parţială sau totală a componentelor unui amestec pe baza difrenţei de...

Ai nevoie de altceva?