Microcontrolere

Laborator
9.5/10 (2 voturi)
Domeniu: Calculatoare
Conține 26 fișiere: pdf, inc, asm
Pagini : 63 în total
Cuvinte : 18931
Mărime: 1.12MB (arhivat)
Publicat de: Pintiliu Savu
Puncte necesare: 0
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Cucu, Horia
Universitatea Politehnica Bucuresti Laboratorul de Microcontrolere Facultatea de Electronica, Telecomunicatii si Tehnologia Informatiei Lucrarea nr.1, 2, 3, 4 si 5

Extras din laborator

1 Scopul lucrarii

Studentul ar trebui ca, la sfarsitul sedintei de laborator, sa aiba cunostintele de baza despre arhitectura

nucleului CIP-51, chip-ul C8051F040, despre mediul hardware si software pentru dezvoltarea de aplicatii.

Studentul se va familiariza cu toate acestea, realizand comanda unui LED.

2 Introducere teoretica

Kit-ul de dezvoltare C8051F040DK contine urmatoarele:

2.1. Hardware pentru dezvoltare: placa suport si placa de dezvoltare,

2.2. Software pentru dezvoltare: IDE (Integrated Development Environment).

2.1 Hardware pentru dezvoltare

2.1.1 Placa suport

Pe placa suport se afla conectori pentru modulul de alimentare, placa de dezvoltare si alte module

specializate. Alimentarea modulelor specializate se realizeaza prin traseele magistralei de 9V (stanga), respectiv

de 5V (dreapta). Alimentarea placii de dezvoltare se realizeaza printr-un cablu separat.

2.1.2 Modulul de alimentare

Modulul de alimentare se conecteaza la retea printr-un adaptor de 9V si distribuie tensiunea astfel:

- 9V catre placa de dezvoltare printr-un cablu,

- 9V catre prima linie de alimentare (stanga),

- 5V catre a doua linie de alimentare (dreapta).

2.1.2.1 Switch-uri si LED-uri

- switch-ul SW1 conecteaza/deconecteaza linia de alimentare de 9V.

- switch-ul SW2 conecteaza/deconecteaza linia de alimentare de 5V.

- led-ul Led1 indica alimentarea magistralei de 9V.

- led-ul Led2 indica alimentarea magistralei de 5V.

2.1.2.2 Conectori de alimentare

- conectorul J3 – intrarea de la adaptorul de retea

- conectorul J4 – iesire de 9V catre placa de dezvoltare

- conectorul 9V – alimenteaza magistrala de 9V

- conectorul 5V – alimenteaza magistrala de 5V

- conectorii GND – masa magistralelor de 9V, respectiv 5V.

2.1.3 Placa de dezvoltare

Chip-ul C8051F040 se afla pe o placa pentru evaluare si dezvoltare de software, care are numeroase

conexiuni de intrare/iesire pentru a facilita crearea de prototipuri. A se vedea Fig. 2.1.3. pentru locatiile acestor

conexiuni de intrare/iesire.

Fig. 2.1.3. Hardware pentru dezvoltare

In continuare, vom prezenta componentele hardware.

2.1.3.1 Chip

Chip-ul C8051F040 va fi prezentat separat la capitolul 2.1.4.

2.1.3.2 Switch-uri si LED-uri

- switch-ul S1, etichetat RESET este conectat la pinul RESET al chip-ului. Daca se apasa S1,

sistemul va fi in stare de reset-hardware.

- switch-ul S2, etichetat P3.7, este conectat la pinul 7 al portului P3. Apasarea switch-ului S2

conecteaza pinul portului la masa. Scoaterea jumperului J1 are ca efect deconectarea lui S2 de

la pinii porturilor.

- led-ul D2, etichetat PWR, indica alimentarea placii de dezvoltare la 9V.

- led-ul D3, etichetat P1.6, este conectat la pinul 6 portului de uz general P1.

2.1.3.3 Interfata seriala (J5) si interfata CAN (Controller Area Network) (J25)

Circuitul de emisie-receptie RS232 si interfata CAN faciliteaza comunicatiile seriale.

2.1.3.4 Interfata JTAG (J4)

Conectorul JTAG (J4) da acces la pinii JTAG ai chip-ului C8051F040.

Este folosit pentru:

- conectarea la placa de dezvoltare a adaptorulului USB,

- depanare,

- programarea memoriei Flash.

2.1.3.5 Intrari/Iesiri analogice (J11, J20)

Conectorul J11 cupleaza iesirile convertoarelor digital analogice la portul de uz general J24. Blocul

terminal J20 este folosit, de regula, in lucrul cu tensiunea de referinta si cu semnalele analogice de intrare.

2.1.3.6 Oscilatorul extern

Placa are un cristal extern cu frecventa de rezonanta de 22.1184 Mhz.

2.1.3.7 Conectorii porturilor I/O (J12-J19)

Sunt opt porturi paralele cu cate zece pini fiecare.

2.1.3.8 Conectorul I/O (J24)

Are 96 de pini si este folosit pentru a conecta module anexe la placa principala. J24 da acces la multe

dintre semnalele pinilor.

2.1.3.9 Conectorul VREF (J22)

VREF (Voltage Reference) ofera posibilitatea folosirii tensiunii de referinta interna a placii.

Preview document

Microcontrolere - Pagina 1
Microcontrolere - Pagina 2
Microcontrolere - Pagina 3
Microcontrolere - Pagina 4
Microcontrolere - Pagina 5
Microcontrolere - Pagina 6
Microcontrolere - Pagina 7
Microcontrolere - Pagina 8
Microcontrolere - Pagina 9
Microcontrolere - Pagina 10
Microcontrolere - Pagina 11
Microcontrolere - Pagina 12
Microcontrolere - Pagina 13
Microcontrolere - Pagina 14
Microcontrolere - Pagina 15
Microcontrolere - Pagina 16
Microcontrolere - Pagina 17
Microcontrolere - Pagina 18
Microcontrolere - Pagina 19
Microcontrolere - Pagina 20
Microcontrolere - Pagina 21
Microcontrolere - Pagina 22
Microcontrolere - Pagina 23
Microcontrolere - Pagina 24
Microcontrolere - Pagina 25
Microcontrolere - Pagina 26
Microcontrolere - Pagina 27
Microcontrolere - Pagina 28
Microcontrolere - Pagina 29
Microcontrolere - Pagina 30
Microcontrolere - Pagina 31
Microcontrolere - Pagina 32
Microcontrolere - Pagina 33
Microcontrolere - Pagina 34
Microcontrolere - Pagina 35
Microcontrolere - Pagina 36
Microcontrolere - Pagina 37
Microcontrolere - Pagina 38
Microcontrolere - Pagina 39
Microcontrolere - Pagina 40
Microcontrolere - Pagina 41
Microcontrolere - Pagina 42
Microcontrolere - Pagina 43
Microcontrolere - Pagina 44
Microcontrolere - Pagina 45
Microcontrolere - Pagina 46
Microcontrolere - Pagina 47
Microcontrolere - Pagina 48
Microcontrolere - Pagina 49
Microcontrolere - Pagina 50
Microcontrolere - Pagina 51
Microcontrolere - Pagina 52
Microcontrolere - Pagina 53
Microcontrolere - Pagina 54
Microcontrolere - Pagina 55
Microcontrolere - Pagina 56
Microcontrolere - Pagina 57
Microcontrolere - Pagina 58
Microcontrolere - Pagina 59
Microcontrolere - Pagina 60
Microcontrolere - Pagina 61
Microcontrolere - Pagina 62
Microcontrolere - Pagina 63

Conținut arhivă zip

  • Laborator1
    • blinky.asm
    • C8051F040.INC
    • Lucrarea1.pdf
  • Laborator2
    • Lucrarea nr.2.pdf
    • redGreenLed.asm
    • redGreenLed_complet.asm
  • Laborator3
    • light7Segment.asm
    • lightLedBar.asm
    • Lucrarea nr.3.pdf
    • serialCommunication.asm
    • serialCommunication_complet.asm
  • Laborator4
    • 0
      • AD-DAConversion_v1.asm
    • 1
      • AD-DAConversion_v2.asm
    • 2
      • AD-DAConversion_v2_complet.asm
    • 3
      • Lucrarea_nr.4.pdf
    • 4
      • semnalDinteFierastrau.asm
    • 5
      • semnalDinteFierastrauModulat.asm
    • 6
      • semnalDreptunghiular.asm
    • 7
      • semnalTriunghiular.asm
    • 8
      • semnalTriunghiularModulat.asm
    • AD-DAConversion_v1_complet.asm
    • AD-DAConversion_v2.asm
    • AD-DAConversion_v2_complet.asm
  • Laborator5
    • Lucrarea nr. 5.pdf
    • voiceTransmission.asm
    • voiceTransmission_complet_functional.asm

Alții au mai descărcat și

Microcontrolere

INTRODUCERE CE ESTE UN MICROCONTROLLER? - UN CALCULATOR, DEOARECE: TOATE CALCULATOARELE AU O UNITATE CENTRALA DE PROCESARE (CPU) TOATE...

Microcontrolere PIC

Capitolul 1: microcontroler PIC16F887 - Dispozitiv de ansamblu asupra PIC16F887 este una dintre cele mai noi produse de Microchip. Conţine toate...

Programarea cu Microprocesoare

Un microprocesor incorporeaza toate sau majoritatea funcțiilor unei unități centrale de procesare intr-un singur circuit integrat. O unitate...

Preprocesare

Lucrare de laborator nr.1 “Preprocesare” Scopul lucrarii Aceasta lucrare are drept scop : - Recapitulare ; - Fixarea punctelor de studiu in...

Cursuri Java

1.Ce este Java - un limbaj de programare, ale cărui calităţi i-au permis răspândirea rapidă, fiind în prezent unul din limbajele cele mai larg...

Portul Serial

mai greu de interfaţat decât portul paralel. In majoritatea cazurilor, dispozitivele conectate la portul serial vor avea nevoie de un convertor al...

Tipuri de memorii

STRUCTURA HARDWARE A CALCULATORULUI  Memoria    Unitatea centrala Dispozitive de intrare/iesire 1. Memoria reprezintă componenta funcţională...

Analiza și sinteza dispozitivelor numerice - îndrumar de laborator

In circuitele digitale, semnalele pot avea, în mod normal, una din starile posibile: de jos sau de sus, cu sarcina sau fara sarcina, oprit sau...

Te-ar putea interesa și

Sisteme inteligente și microcontrolere

Lotfi Zadeh a considerat necesitatea introducerii algoritmilor fuzzy deoarece a constatat: cu cat o problema este mai complexa, cu atat mai greu se...

Proiectarea și Simularea de Sisteme cu Microcontrolere în Mediul CAD

CAPITOLUL I Introducere in medii de simulare Introducere Introducerea tehnicii moderne de calcul în laboratoarele de cercetare şi proiectare a...

Proiect Microcontrolere

1.Descriere generală LPC 1759/58/56/54/52/51 sunt microcontrolere de bază ARM Cortex-M3 pentru aplicații încorporate ce dispun de un nivel mare de...

Microcontrolere

MICROCONTROLERE 1.1.1 Caracteristici principale Microcontrolerul (MCU) MC68HC811E2, realizat în tehnologie de înalta densitate CMOS (HCMOS),...

Programator Universal pentru Microcontrolere PIC

1. Introducere Circumstanţele în care ne găsim astăzi în domeniul microcontrolerelor şi-au avut începuturile în dezvoltarea tehnologiei...

Microcontrolere

ARGUMENT CE ESTE DE FAPT UN MICROCONTROLER? La modul general un controler ("controller" - un termen de origine anglo-saxonă, cu un domeniu de...

Microsisteme cu microprocesoare și microcontrolere

TEMA PROIECT AN EA3 Sem.2 2019-2020 Microcontrolere 2 Să se proiecteze un microsistem electronic prin care se permite comanda și controlul unei...

Generalități despre microcontrolere cu clasa PIC184520

1 Generalitati despre microcontrolere cu clasa PIC184520 1.1. Arhitectura PIC18F Pentru prezentarea arhitecturii familiei PIC18F, a fost ales...

Ai nevoie de altceva?