LabVIEW

Laborator
8/10 (3 voturi)
Domeniu: Electronică
Conține 24 fișiere: doc, txt, vi
Pagini : 63 în total
Cuvinte : 11519
Mărime: 2.30MB (arhivat)
Publicat de: Augustin State
Puncte necesare: 0
univ ovidius

Extras din laborator

LUCRAREA NR. 1

INTRODUCERE ÎN LabVIEW

1.Obiectivele lucrării :

Însuşirea modului de utilizare a celor mai importante componente ale mediului de programare grafic LabVIEW.

2.Aparatura şi suporturile utilizate:

a) PC în configuraţia unitate centrală,monitor, tastatură;

b) Precizările din prezentul îndrumar;

c) Manual de prezentare a mediului de programare grafic LabVIEW.

3.Breviar

3.1. Definiţie. Caracteristici

LabVIEW este un mediu de programare grafic bazat pe nucleul de limbaj G (limbaj grafic), destinat în special construirii de aplicaţii pentru controlul şi achiziţia de date, analiza acestora şi prezentarea rezultatelor. Menţionam câteva dintre cele mai importante caracteristici ale acestui mediu:

- rezolvă automat majoritatea problemelor legate de gestionarea resurselor hardware şi comunicaţia cu sistemul de operare, iar în acest fel utilizatorul se poate concentra asupra problemei concrete pe care o are de rezolvat şi nu asupra funcţionării calculatorului. Ca de exemplu, aproape toate nodurile (funcţiile), precum şi graficele, sunt polimorfice, adică se adaptează la orice tip de date, fie că sunt valori reale simple sau structuri de date;

- limbajul grafic este mult mai compact, diagrama conţinută într-o fereastră conţine mai multă informaţie decât un text şi este mai uşor de citit şi de înţeles, iar desenarea unei diagrame este mai rapidă decât scrierea unui text echivalent;

- în limbajul grafic paralelismul este natural, astfel încât scrierea de programe care efectuează procesarea paralelă a datelor este la fel de simplă ca şi pentru procesarea secvenţială;

- permite lucrul în reţea, pe mai multe calculatoare, prin intermediul TCP/IP şi UDP, dispunând de numeroase funcţii pentru lucrul în reţele locale (de arie mare) sau prin Internet;

- conţine multe aplicaţii prefabricate, din diverse domenii, împreună cu codul G corespunzător, care pot fi folosite direct, pot fi luate ca exemple didactice de programare sau pot fi modificate de utilizator pentru a satisface cât mai bine necesităţile concrete de lucru.

Toate soluţiile LabVIEW lucrează implicit în regim multithreading, fără a necesita o programare suplimentară. În acest fel, se poate reduce semnificativ timpul necesar punerii la punct a aplicaţiilor.

LabVIEW este disponibil pentru o gamă largă de sisteme de operare: Windows 2000/NT/XP/Me/9x, Mac OS, Sun Solaris, Linux.

3.2. Lansarea mediului de programare grafică LabVIEW

Deschiderea unei noi aplicaţii

Pentru a lansa mediul de programare grafica LabVIEW se apasă butonul START şi se apelează opţiunea Programs National Instruments LabVIEW 7.0. După apelarea programului va apărea fereastra din figura 1.

Figura 1. Fereastra principală LabView.

Aplicaţiile (programele) realizate în LabVIEW poartă denumirea de Instrumente Virtuale (în engleză, Virtual Instruments, prescurtat VI). Denumirea provine de la faptul că, în primele sale versiuni, LabVIEW a fost strict dedicat pentru realizarea unor programe de monitorizare a proceselor. Programele respective înlocuiau o serie de aparate şi instrumente electronice - de unde şi motto-ul corporaţiei National Instruments: The software is the instrument – primind astfel denumirea de Instrumente Virtuale.

3.3. Ferestrele principale ale unei aplicaţii

După apelarea opţiunii FileNew VI sau a opţiunii NewBlank VI vor apărea ferestrele din figura 2.

Figura 2. Panoul şi diagrama din LabVIEW.

• Panoul (Front Panel) reprezintă interfaţa grafică cu utilizatorul, fereastra pe care utilizatorul o va vedea atunci când va accesa aplicaţia realizată. Prin intermediul elementelor de pe panou, aplicaţia primeşte datele de intrare şi afişează apoi datele de ieşire ce au rezultat în urma rulării .

• Diagrama (Block Diagram) este fereastra în care programatorul descrie algoritmul după care aplicaţia va efectua calculele şi raţionamentele necesare pentru prelucrarea informaţiilor. În majoritatea cazurilor, după ce programatorul a realizat o aplicaţie şi a livrat-o unui utilizator, acesta din urmă nu mai are acces la diagramă .

Elementele de control sunt acele componente ale panoului prin intermediul cărora utilizatorul poate transmite date de intrare către program .

Elementele indicatoare sunt acele componente ale panoului prin intermediul cărora programul afişează datele de ieşire calculate în urma rulării sale .

Paleta de controale este o fereastră ce poate apare doar atunci când se lucrează în cadrul panoului şi conţine sub-palete cu elemente de control şi indicatoare de diverse tipuri .

Afişarea paletei de controale se poate efectua în două moduri:

• apăsând butonul din dreapta al mouse-ului atunci când cursorul acestuia este într-o zonă liberă a panoului;

• selectând, din meniul Windows, comanda Show Controls Palette.

În primul caz, sub-paletele se deschid automat atunci când cursorul mouse-ului trece pe deasupra lor iar paleta ramâne vizibilă doar până la selectarea unui element .

În al doilea caz, o sub-paleta se deschide (înlocuind paleta de controale) doar când se face un clic pe simbolul său. Paleta ramâne vizibilă şi după selectarea unui element.

Figura 3. Paleta de controale.

Dispunerea elementelor pe panou :

a) Se selectează elementul dorit din paleta de controale;

b) După selectarea elementului, se deplasează cursorul mouse-ului până în poziţia de pe panou în care se doreşte dispunerea .

Atât timp cât cursorul mouse-ului este deplasat pe panou, elementul va fi reprezentat

doar prin conturul său şi al etichetei .

Când se ajunge în poziţia dorită, se face clic cu unul dintre butoanele mouse-ului;

c) Se realizează astfel dispunerea elementului pe panou, cu o etichetă implicită care intră automat în modul de editare .

Se poate începe imediat introducerea textului dorit în etichetă;

d) Dacă introducerea textului dorit în eticheta nu s-a efectuat imediat după dispunerea elementului pe panou şi eticheta implicită a ieşit din modul de editare, se poate reveni în acest mod prin selectarea uneltei de editare texte din cadrul paletei de unelte şi apoi printr-un clic pe eticheta respectivă;

Preview document

LabVIEW - Pagina 1
LabVIEW - Pagina 2
LabVIEW - Pagina 3
LabVIEW - Pagina 4
LabVIEW - Pagina 5
LabVIEW - Pagina 6
LabVIEW - Pagina 7
LabVIEW - Pagina 8
LabVIEW - Pagina 9
LabVIEW - Pagina 10
LabVIEW - Pagina 11
LabVIEW - Pagina 12
LabVIEW - Pagina 13
LabVIEW - Pagina 14
LabVIEW - Pagina 15
LabVIEW - Pagina 16
LabVIEW - Pagina 17
LabVIEW - Pagina 18
LabVIEW - Pagina 19
LabVIEW - Pagina 20
LabVIEW - Pagina 21
LabVIEW - Pagina 22
LabVIEW - Pagina 23
LabVIEW - Pagina 24
LabVIEW - Pagina 25
LabVIEW - Pagina 26
LabVIEW - Pagina 27
LabVIEW - Pagina 28
LabVIEW - Pagina 29
LabVIEW - Pagina 30
LabVIEW - Pagina 31
LabVIEW - Pagina 32
LabVIEW - Pagina 33
LabVIEW - Pagina 34
LabVIEW - Pagina 35
LabVIEW - Pagina 36
LabVIEW - Pagina 37
LabVIEW - Pagina 38
LabVIEW - Pagina 39
LabVIEW - Pagina 40
LabVIEW - Pagina 41
LabVIEW - Pagina 42
LabVIEW - Pagina 43
LabVIEW - Pagina 44
LabVIEW - Pagina 45
LabVIEW - Pagina 46
LabVIEW - Pagina 47
LabVIEW - Pagina 48
LabVIEW - Pagina 49
LabVIEW - Pagina 50
LabVIEW - Pagina 51
LabVIEW - Pagina 52
LabVIEW - Pagina 53
LabVIEW - Pagina 54
LabVIEW - Pagina 55
LabVIEW - Pagina 56
LabVIEW - Pagina 57
LabVIEW - Pagina 58
LabVIEW - Pagina 59
LabVIEW - Pagina 60
LabVIEW - Pagina 61
LabVIEW - Pagina 62
LabVIEW - Pagina 63

Conținut arhivă zip

  • Lucrarea 1
    • LUCRAREA NR1.doc
    • p1.vi
  • Lucrarea 2
    • LUCRAREA NR2.doc
    • p1.vi
  • Lucrarea 3
    • LUCRAREA NR3.doc
    • p1.vi
  • Lucrarea 4
    • LUCRAREA NR4.doc
    • p1.vi
    • p2.vi
  • Lucrarea 5
    • LUCRAREA NR5.doc
    • p1.vi
    • p2.vi
    • p3.vi
    • p4.vi
  • Lucrarea 6
    • LUCRAREA NR6.doc
    • p1.vi
    • text.txt
  • Lucrarea 7
    • LUCRAREA NR7.doc
    • p1.vi
  • Lucrarea 8
    • l 8.3.1.vi
    • l8.3.6.vi
    • LUCRAREA NR8.doc
    • p1.vi
  • Lucrarea 9
    • LUCRAREA NR9.doc

Alții au mai descărcat și

Modulația în frecvență - implementarea în Labview a unui modulator-demodulator MF

Modulatia in frecventa Să se implementeze în LabView un modulator-demodulator MF. Scopul lucrării: Implementarea in LabView a unui...

Calculul Codului Culorilor a Rezistoarelor

1. Notiuni Teoretice Rezistenţa şi rezistorul Este foarte uşor să confundăm termenii de rezistenţă şi rezistor. Rezistenţa reprezintă opoziţia...

Instrumentație Virtuală

Instrumentație virtuală Realitatea virtuală reprezintă un ansamblu de concepte si tehnologii care permite interacțiunea unui mediu virtual simulat...

Electronică Aplicată

1. ELEMENTE INTRODUCTIVE REFERITOARE LA CONDUCEREA PROCESELOR INDUSTRIALE DIN PERSPECTIVA SISTEME INTELIGENTE HARDWARE-SOFTWARE DE MĂSURARE ŞI...

Aparate electronice de măsurat

- 1. OSCILOSCOAPE 1. Introducere - aparat indispensabil în practica electronică - este destinat, în principal, vizualizării formei de variație...

Laborator Matlab

Laborator 1 Mediul de programare Matlab (Limbajul de programare Matlab) Noţiuni generale Matlabul este un program de înaltă performaţă...

Măsurări Electrice

1.1. IMPORTANŢA MĂSURĂRILOR PENTRU ŞTIINŢĂ ŞI TEHNICĂ Baza oricărei inginerii este proiectarea, iar proiectarea se sprijină pe date concrete...

Introducere la National Instruments Labview și Achiziție de Date DAQ

James Madison University Instructor al portii Rezumat Acest exerciţiu de laborator cere studenţilor să scrie un simplu program de LabVIEW. Acest...

Te-ar putea interesa și

Monitorizarea și Controlul Temperaturii într-o Casă Inteligentă Utilizând Mediul de Programare Grafică Labview

CAPITOLUL I CARACTERISTICILE GENERALE ALE UNEI LOCUINŢE INTELIGENTE 1.1. Prezentare generală. O întrebare care ne frământa din ce în ce mai des,...

Monitorizarea parametrilor unei rețele electrice cu ajutorul Labview

Introducere Dezvoltarea sistemelor informatice și a microelectronicii din ultimele decenii au condus la posibilitatea realizării unor sisteme de...

Aplicații de Stocare a Datelor în LabVIEW

I. STRUCTURA GENERALÃ A UNUI SISTEM DE MONITORIZARE A MEDIULUI Pentru adoptarea unor mãsuri corecte de control al poluãrii si de refacere a...

Meniurile principale ale programării în labview

Introducerea in labview Instrumentația virtuală reprezintă ceea ce era acum un deceniu lanțul de măsurare,la care s-a înlocuit partea de...

Modulația în frecvență - implementarea în Labview a unui modulator-demodulator MF

Modulatia in frecventa Să se implementeze în LabView un modulator-demodulator MF. Scopul lucrării: Implementarea in LabView a unui...

Labview - reactor discontinuu

1 Tema de lucru nr.17 Sța se genereze o aplicatie LabView care sa permita calcularea variatiei concentratiei compusilor dintr-un reactor...

Elaborarea unui instrument virtual in LabView

1. Introducere Denumirea limbajului grafic „LabVIEW” provine dintr-o prescurtare din limba engleză: „Laboratory Virtual Instrument Engineering...

LabVIEW - noțiuni de bază

LABVIEW -Notiuni de baza- Un instrument virtual este un modul de program realizat sub forma grafica pentru a se apropia cat mai mult de un...

Ai nevoie de altceva?