Cuprins
- INTRODUCERE
- CAP.I BURSA
- 1.1 Conceptul de bursă. Conţinut şi semnificaţii 6
- 1.2 Apariţia şi dezvoltarea burselor 8
- 1.3 Istoricul burselor de mărfuri în România 9
- 1.4 Trăsături definitorii ale burselor de mărfuri 11
- CAP.II ASPECTE DEFINITORII ALE PIEŢEI DE LICTAŢII
- 2.1 Prezentare sintetică a pieţei de licitaţii 14
- 2.2 Organizarea procedurilor în cadrul pieţei licitaţiilor 20
- 2.3 Ringul bursier 23
- CAP. III PREZENTAREA BURSEI ROMÂNE DE MĂRFURI
- 3.1 Scurt istoric al activităţii Bursei Române de Mărfuri(BRM) 25
- 3.2 Cadrul legilativ în care activează Bursa Română de Mărfuri 29
- 3.3 Organizarea Bursei Române de Mărfuri 31
- 3.3.1 Structura acţionariatului 32
- 3.3.2 Terminalele BRM 34
- 3.4 Relaţiile internaţionale în cadrul BRM 35
- CAP.IV DESCRIEREA ŞI ANALIZA PIEŢEI LA DISPONIBIL
- 4.1 Specificaţii privind Piaţa la Disponibil 37
- 4.2 Organizarea Pieţei la Disponibil şi condiţii de acces la piaţă 38
- 4.2.1. Cotaţiile şi rolul lor 39
- 4.2.2. Extrase din Regulamentul de funcţionare al Pieţei la Disponibil 42
- 4.2.3 Evoluţii in Piaţa la Disponibil 47
- 4.3 Piaţa cerealelor 49
- 4.3.1 Cotaţii 49
- 4.3.2 Condiţii de acces la piaţa cerealelor 50
- 4.3.3 Evoluţia în piaţa cerealelor 50
- 4.4 Piaţa energiei electrice 52
- 4.4.1 Ordine la tranzacţionare în cadrul pieţei energiei 53
- 4.4.2 Cotaţii 53
- 4.4.3 Evoluţia pieţei energiei 56
- 4.5 Piaţa produselor petroliere 57
- 4.5.1 Ordine la tranzacţionare în cadrul pieţei produselor petroliere 58
- 4.5.2 Cotaţii 58
- 4.5.3 Evoluţia pieţei produselor petroliere 60
- 4.6 Piaţa cărbunelui 66
- 4.6.1 Ordine la tranzacţionare în cadrul pieţei cărbunelui 67
- 4.6.2 Cotaţii 67
- 4.6.3 Evoluţia pieţei cărbunelui 68
- CAP. V CONCLUZII
- 5.1 Avantajele tranzacţionării prin Bursa Română de Mărfuri 69
- 5.2 Dezavantajele tranzacţionării prin Bursa Română de Mărfuri 72
- 5.3 Perspective ale Bursei Române de Mărfuri 74
- BIBLIOGRAFIE
Extras din licență
INTRODUCERE
Comerţul îşi are sorgintea în vremuri imemoriabile, istoria consemnând un proces natural evolutiv de la forme primare până la concentrări comerciale ce au permis apariţia primelor burse de mărfuri Formele de comerţ sau schimbul comercial au însoţit evoluţia omenirii de-a lungul istoriei.
Istoria economică evidenţiază faptul că obiectul pieţei bursiere, mecanismele ei de funcţionare au apărut şi s-au perfectat de-a lungul timpului, geneza şi evoluţia acesteia fiind complexă şi extrem de importantă pentru înţelegerea angrenajului economic contemporan. Aşa se explică şi preocupările crescânde ale specialiştilor, cadrelor didactice din domeniu, instituţiilor publice competente, concretizate într-o vastă literatură privind aspectele istorice, teoretice, metodologice, practice şi juridice legate de apariţia, dezvoltarea şi perfecţionarea instituţiei bursiere.
Bursa de mărfuri a apărut cu mai multe secole în urmă, fiind urmarea evoluţiei în timp a comerţului internaţional. De atunci a avut loc atât o creştere, cât şi o diversificare a produselor bursiere (categorii de contracte) şi a nomenclatorului de mărfuri care formează obiectul schimburilor pe piaţa bursieră (acest nomenclator numărând în prezent, după unele aprecieri peste 60 grupe de mărfuri).
Este mai important de subliniat însă că, odată cu creşterea volumului de contracte, a sporit mult rolul burselor de mărfuri în economia contemporană, îndeosebi în ţările dezvoltate cu economie de piaţă, ţări ce dispun de numeroase burse de mărfuri dintre care unele cu o mare vocaţie internaţională.
CAPITOLUL I. BURSA
1.1. Conceptul de bursă. Conţinut şi semnificaţii
Noţiunea de bursă are o gamă variată de înţelesuri. În limbajul comun, cuvântul bursă se referă la alocaţia bănească oferită gratuit de către stat, instituţii sau firme pentru elevi, studenţi, cercetători (bursă de studii) şi trimite etimologic la “săculeţul “ folosit în Evul Mediu pentru păstrarea banilor.
Al doilea sens include o serie de variante tematice, prin termenul bursă indicându-se în mod curent:
- piaţa în genere, adică locul unde se efectuează schimburi comerciale sau, mai exact ansamblul tranzacţiilor cu mărfuri sau valori. Această accepţiune este reflectată de corespondentul englezesc exchange (schimb) şi desemnează orice fel de piaţă, indiferent de obiectul tranzacţiilor sau modul de funcţionare;
- tranzacţii cu anumite categorii de bunuri, servicii sau valori şi/sau la nivelul preţurilor în operaţiunile respective de schimb. În acest sens se vorbeşte, de exemplu de bursa aurului, bursa valutară (operaţiuni de schimb cu monede străine), bursa operelor de artă (vânzări/cumpărări de tablouri etc.) sau bursa sportivilor profesionişti;
- piaţă, având un mod de existenţă şi funcţionare aparte. Sintagma “bursa neagră”, de exemplu se referă la forma clandestină a pieţei respective, reprezentând relaţii de schimb, care se sustrag normelor legale privind actele şi faptele de comerţ;
- întrunirea (şedinţa) operatorilor, utilizîndu-se sintagme de genul: “bursa s-a deschis la 10:00 AM şi s-a închis la ora 14:00 PM”;
- trendul cotaţiilor înregistrat în cursul unei perioade de timp.
Cel mai frecvent însă, termenul desemnează o instituţie a economiei de piaţă ─ bursa ─ ca formă organizată de schimb pentru mărfuri şi valori.
Denumirea se pare că provine de la numele unei vechi familii de hangii, Van der Boursen, care a înfiinţat la Bruges (Flandra), un local numit Hotel de Bourses, în holul căruia se negociau periodic metale preţioase (aur, argint, platina), precum şi hârtii de valoare. Pe frontispiciu, clădirea avea sculptate în piatră trei pungi (fr. bourses), de unde şi denumirea localului, care în secolele XIII- XIV a servit drept loc de întâlnire pentru negustori.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Bursa Romana de Marfuri.doc