Analiza pieței serviciilor de sănătate

INTRODUCERE

În ultimii ani, serviciile au jucat un rol extrem de important în dezvoltarea economiei și a societății, aducând o contribuție covârșitoare la realizarea produsului intern brut și a ocupării forței de muncă, toate acestea conducând la dezvoltarea economică.

Diversificarea și dezvoltarea serviciilor a fost determinată de progresul tehnologic, creșterea cererii de servicii din partea antreprenorilor și a publicului. În țara noastră a fost elaborată o nouă clasificare în anul 1992 a activităților economice naționale (CAEN), folosirea acestuia este obligatorie pentru toate persoanele juridice și fizice care își au centrul de activitate pe teritoriul României de la 1 ianuarie 1998. Dezvoltarea CAEN a fost dictată, pe de o parte, de necesitatea coordonării înregistrărilor legate de integrarea României în structurile europene și euro-atlantice.

Una dintre condițiile acestei integrări a fost asigurarea comparabilității datelor și rezultatelor statistice. Realizarea unui schimb eficient de informații. Similar cu Clasificarea internațională, CAEN este o clasificare arborescentă care conține secțiuni, subsecțiuni, divizii, grupuri și clase bazate pe modelul său de dezvoltare. Serviciile de sănătate sunt identificate cu litera „N”, care corespunde primului nivel de agregare.

În România, serviciile de sănătate sunt foarte importante, ca în orice economie, pentru că de asta depinde viața întregii omeniri. Serviciile de sănătate din țările est-europene diferă semnificativ ca și calitate de cele disponibile în cele mai vechi state membre ale Uniunii Europene, situație care există de mult timp. În această situație se încadrează și România, dar acest lucru este o consecință a faptului că țările vest europene dezvoltate preferă să ofere salarii și condiții de muncă mult mai bune doctorilor cu o pregătire specializată din țara noastră.

Sistemul de sănătate românesc trebuie reformat din două puncte de vedere: pentru a face față problemelor complexe pe care le implică fenomenul de îmbatrânire a populației și pentru a se orienta spre activități de prevenire care pun accent pe întărirea schimbării comportamentelor în rândul populației generale, întrucât populația României nu este suficient de înțeleaptă pentru a reacționa într-un mod deschis la faptul că trebuie să meargă la un control medical general periodic. Pe de altă parte însă, în România, multe persoane nu au posibilitatea să efectueze măcar o serie de analize de rutină, așa că este esențial ca aceste servicii de sănătate riguroase să fie duplicate de politicile sociale care oferă servicii de sănătate și sociale pentru persoanele vârstnice, precum și promovarea activității fizice și participarea acestora la activități sociale, care promovează stima de sine, autonomia dar și independența persoanelor în etate. O țară cu un număr mare de persoane în vârstă nu înseamnă neapărat că este o țară inactivă și consumatoare de resurse. Dimpotrivă, trebuie să regândim lumea muncii a pensionarilor și să reevaluăm experiențele de viață ale pensionarilor care sunt benefice pentru familiile și comunitățile lor.

O a doua direcție pe care ar trebui să o ia reforma sănătății este concentrarea politicii pe prevenirea bolilor. Privind ratele de mortalitate pe cauze, numărul deceselor din cauza bolilor cardiovasculare este în creștere atât la tineri, cât și la vârstnici, iar procentul deceselor cauzate de cancer a crescut semnificativ, în special în rândul tinerilor și femeilor.

Schimbarea acestor tendințe necesită promovarea unui stil de viață sănătos, a unei alimentații echilibrate, a inactivității fizice, a combaterii stresului și a consumului de tutun și alcool. În plus, consolidarea serviciilor de sănătate și sociale în zonele rurale vă contribui la îmbunătățirea accesului oamenilor la aceste servicii.

Protecția sănătății este un serviciu foarte important pentru cetățeni. Rezumate sub termenul general „sănătate”, aceste servicii au că scop asigurarea sănătății oamenilor, menținerea și restabilirea productivității forței de muncă, și astfel crearea condițiilor materiale de viață ale omenirii și contribuie semnificativ la îmbunătățirea calității vieții.

Anumiți indicatori ai acestor servicii pot fi analizați pentru a vă caracteriza starea de sănătate. De exemplu, suma alocată din buget sau procentul din PIB, evoluția și structura personalului medical, profesiile și nivelurile de pregătire, baza materială, numărul rezidenților care se întorc în paturile de spital sau medici.

CAPITOLUL I. SERVICIILE - ASPECTE TEORETICE

1.1. Notiunea de serviciu

Importanța tot mai mare a serviciilor în economie, creșterea rapidă și dezvoltarea remarcabilă din ultimele decenii au stârnit îngrijorări cu privire la cunoașterea și definirea conceptelor de servicii în acest domeniu. Dar mai întâi trebuie să definim conceptul de produs.

Serviciile, ca și bunurile, sunt rezultatul nevoilor sociale existente pe piață la un anumit moment în timp. Privite din această perspectivă, serviciile sunt rezultatul unor activități sociale utile care răspund nevoilor materiale și spirituale ale națiunii și ale sistemului economic în ansamblu.

Academia Franceză de Comerț definește un serviciu drept „ansamblul de beneficii sau satisfacții obținute de beneficiarul serviciului sau dreptul de utilizare prin folosirea bunurilor obținute direct sau obținute”. Această definiție subliniază simultaneitatea producției și consumului, pe de o parte, și aspectul complementarității bunurilor și serviciilor (mijloace de transport, calculatoare, dispozitive medicale) pe de altă parte.

Serviciile sunt implicate direct sau indirect în toată activitatea economică și contribuie din ce în ce mai mult la progresul general. Relația dintre servicii și creșterea economică ar trebui luată în considerare și în ceea ce privește contribuția acestora la eficiența activității generale. Asemenea contribuții sunt justificate de faptul că serviciul influențează optimizarea structurilor de producție.

Răspunsul la nevoile utilizatorilor finali și la ritmul de dezvoltare. În același timp, acest serviciu contribuie la organizarea științifică și rațională a diferitelor procese și activități, la desfășurarea armonioasă și neîntreruptă a acestora, la realizarea echilibrului macroeconomic, sau la determinarea ritmului de dezvoltare a diferitelor sectoare și sectoare din conexiunile acestora. Interdependența dintre activitățile de exploatare a activelor care depășesc resursele de care dispune societatea.

Un alt aspect prin care pot fi definite serviciile este relația dintre furnizorii de servicii și destinatarii serviciilor. Spre deosebire de producătorii de bunuri, care în cele mai multe cazuri nu știu cine vor fi cumpărătorii sau utilizatorii bunurilor lor, prestatorii de servicii au o relație directă cu consumatorii, iar prestarea serviciilor este directă către consumatori instrucțiuni specifice pentru utilizatorii consumatori.

Aceasta este definiția lui Hill ca serviciu: O schimbare în starea unei persoane sau a proprietății care rezultă din munca în numele unei alte entități.

Serviciile, în funcție nu numai de conținutul lor, ci și de contribuția lor la creșterea economică, pot fi împărțite în servicii intensive în muncă (cu o proporție mare de lucrători manuali sau slab calificați) și servicii de informații (număr mai mic de personal necesar, dar competențe).

Cu cât structura industriei terțiare este dominată de serviciile de informații (cercetare științifică, educație, IT), cu atât contribuția acesteia la dezvoltarea economică și socială este mai mare.