Cuprins
- INTRODUCERE 4
- CAPITOLUL 1 CREDITUL BANCAR - ASPECTE METODOLOGICE
- 1.1. Abordarea etimologică şi istorică a creditului 6
- 1.2. Conceptul de credit 7 1.3. Funcţiile şi rolul creditului 9
- 1.3.1. Funcţia de repartiţie 9 1.3.2. Funcţia de emisiune 10
- 1.3.3. Funcţia de control 10 1.4. Formele creditului în economia de piaţă 11
- 1.5. Elementele creditului bancar 15
- CAPITOLUL 2 POZIŢIA BĂNCII BRD PE PIAŢA ROMÂNEASCĂ
- 2.1. Istoricul BRD 17
- 2.2. Organizarea şi conducerea băncii 27
- 2.3. Performanţele BRD-GSG şi locul ei pe piaţă. 34
- 2.4. Oferta de produse şi servicii a BRD-GSG către persoane fizice.36
- CAPITOLUL 3 STUDIU DE CAZ PRIVIND ACORDAREA UNUI
- CREDIT PENTRU NEVOI PERSONALE
- 3.1. Politica de acordare de credite către persoane fizice la BRD-GSG 51
- 3.2. Acordarea unui credit de consum EXPRESSO pentru nevoi personale nenominalizate 55
- 3.3. Acordarea unui credit pentru cumpărarea unui autoturism nou 56
- CAPITOLUL 4 CONCLUZII ŞI PROPUNERI
- 4.1. Avantaje şi dezavantaje în contractarea creditelor pentru nevoi personale 58
- 4.2. Posibilităţi de îmbunătăţire a ofertei de produse şi servicii la BRD-GSG 59
- Bibliografie 60
Extras din licență
În activitatea bancară o importanţă deosebită o are relaţia de încredere care se stabileşte între bancă şi clienţii ei.
Când se vorbeşte de încredere se vorbeşte de cinste adică de calitatea şi de performanţa clientului.
Obiectivul fundamental al documentelor de sinteză şi al raportului financiar este acela de a oferi informaţii relevante, de încredere, inteligibile şi care se supun principiului comparabilităţii.
Fundamentele care stau la baza obţinerii de performanţe ridicate în sistemul bancar sunt :
- Calitatea factorului uman şi relaţia de încredere stabilită între bănci şi clienţii săi;
- Cunoaşterea mediului economic specific în care acţionează clienţii băncii;
- Fundamentarea deciziei băncii pe situaţii şi rapoarte financiare care conţin informaţii utile şi concrete.
În etapa actuală integritatea, competenţa şi reputaţia persoanelor de încredere reprezintă puncte forte în desfăşurarea unei activităţi eficiente.
Necesitatea existenţei şi funcţionării sistemului financiar bancar decurge din faptul că formarea şi gestionarea fondului acestui sistem are pe lângă trăsături comune şi anumite particularităţi specifice pe care le sprijină determinarea de resurse şi modul de alimentare, de modalităţile privind repartizarea şi utilizare fiecărui fond.
Sistemul financiar bancar îndeplineşte un rol important în funcţionarea legii economice care acţionează în societatea noastră în realizarea obiectivelor economice şi sociale.
Când capitalul social şi celelalte fonduri proprii ale agenţilor economici sunt insuficiente pentru a face faţă unor dezvoltări sau necesităţi curente de exploatare firmele pot apela la credite bancare.
Pentru acordarea de credite agenţii economici şi populaţiei băncile folosesc fonduri proprii (capital şi rezerve) precum şi resurse băneşti temporar disponibile atrase din economie şi de la persoane fizice.
De asemenea băncile pot folosi pentru creditare sumele primite de la fondurile de resurse financiare publice (sume rezultate din vânzarea locuinţelor din privatizarea unor active economice şi de altă natură ale statului) precum şi eventualele împrumuturi primite de la organismele financiar bancare internaţionale.
Prin intermediul creditului se mobilizează capitaluri temporare disponibile ale agenţilor economici şi persoane fizice de către bancă şi care împreună cu capitaluri proprii şi celelalte resurse bancare proprii este acordat sub formă de împrumut diferitelor persoane fizice şi juridice.
În economia românească funcţionează bănci cu capital de stat precum şi bănci private, cooperative şi cu capital mixt român şi străin
La sfârşitul anului 2009, în România funcţionau 42 de instituţii de credit. Conform Raportului publicat de Banca Naţională a României structura sistemului bancar este următoarea: 2 bănci cu capital integral sau majoritar de stat (BNR şi CEC Bank), 4 bănci cu capital majoritar privat autohton, 25 de bănci cu capital majoritar străin, zece sucursale ale unor bănci străine şi o reţea cooperatistă.
În acest proiect se face referire la Banca Română de Dezvoltare care este o bancă românească universală şi este prima bancă privatizată.
B.R.D. aparţine uneia dintre cele mai importante grupuri bancare din zona europeană. Cumpărarea pachetului majoritar de acţiuni de către Grup Groupe Société Générale a reprezentat o reuşită deosebită.
Această bancă oferă serviciile sale clienţilor din întreaga ţară. Ea acceptă depozite de la populaţie şi oferă credite, efectuează plăţi în România şi străinătate, oferă servicii de schimb valutar şi servicii bancare atât pentru clienţi, persoane juridice, cât şi pentru persoane fizice.
B.R.D oferă întreaga gamă de servicii bancare destinate persoanelor juridice şi fizice prevăzute prin lege.
În ciuda dificultăţilor create de mediul economic politica de credit a urmat strategia tradiţională a băncii, al cărei scop este de a păstra un portofoliu de credite de bună calitate.
Pentru a-şi atinge obiectivul şi a-şi crea un portofoliu de clienţi fideli pe termen lung B.R.D a încercat să diversifice gama de produse oferite clienţilor, societăţilor comerciale prin dezvoltarea unor servicii generale de venit şi prin valorificarea oportunităţilor care apar din servicii şi din vânzări adaptate noilor clienţi.
Rezultatul acestei strategii s-a dovedit a fi benefic pentru activitatea de creditare.
CAPITOLUL 1
CREDITUL BANCAR - ASPECTE GENERALE
1.1. ABORDAREA ETIMOLOGICĂ ŞI ISTORICĂ A CREDITULUI
Etimologic, cuvântul credit este de origine latină ,,creditum - creditare”, care înseamnă ,,a crede”, ,,a avea încredere”. Această origine a noţiunii de credit scoate în evidenţă un element psihologic al existenţei creditului: încrederea.
În literatura de specialitate, creditul este abordat din două puncte de vedere:
o din punct de vedere juridic - este un contract încheiat între creditor şi debitor;
o din punct de vedere economic - este o categorie economică ce exprimă relaţii.
de repartiţie a unei părţi din produsul naţional brut în vederea satisfacerii unor nevoi de capital
Creditul a apărut iniţial în Orientul Mijlociu unde constituia monopolul marilor proprietari funciari şi al preoţilor.
Codul lui Hammurabi tratează noţiunea de credit încă de la începutul mileniului II î.Hr.
Negustoria de bani a apărut cu mult înaintea băncilor, existând probabil la egipteni şi fenicieni, dar în mod sigur la greci - ,,trapeziţii”- şi la romani - ,,argintarii”. Activitatea acestora însă în realitate îmbracă forme de cămătărie, adică un împrumut pentru care se percepea o dobândă foarte ridicată.
Încă din evul mediu, din rândurile negustorilor, zarafii s-au separat ca pătură socială şi se ocupau cu comerţul de monede locale şi monede străine. În mâinile zarafilor se concentrau disponibilităţile monetare ale negustorilor evitându-se astfel riscurile de păstrare a valorilor.
Concentrarea sumelor în monedă în mâinile zarafilor, la început pentru o perioadă relativ scurtă, se limita la păstrarea în deplină siguranţă a monedelor de aur ale celor care îl deţineau puterea şi ale negustorilor. După un timp din sumele păstrate, zarafii au început să acorde credite.
O parte importantă din zarafi, odată cu dezvoltarea societăţii, s-au transformat treptat în bancheri.
Bibliografie
1. ANDRONACHE Virgil, Banca şi operaţiunile comerciale; speţe şi soluţii practice în raporturile dintre bancă şi client, Editura Universitară, Bucureşti, 2006;
2. APAN Rodica Diana, Creditul destinat consumului şi domeniile conexe, Editura Sfera, Cluj Napoca, 2007;
3. APAN Rodica Diana - Creditul destinat consumului - Protecţia intereselor economice ale consumatorilor, Editura Sfera, Cluj-Napoca, 2004;
4. BEJU Daniela, Mecanisme monetare şi instituţii bancare, Editura Casa Cărţii de Ştiinţe, Cluj Napoca, 2004;
5. COCRIŞ Vasile, CHIRESLEAN Dan, Managementul bancar şi analiza de risc în activitatea de creditare: Teorie şi cazuri practice, Editura Universităţii ,,Al. I. Cuza”, Iaşi, 2007;
6. DARDAC Nicolae, BARBU Teodora, Monedă, bănci şi politici monetare, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2005;
7. DEDU Vasile, ENCIU Adrian, Contabilitate bancară, Editura Economică, Bucureşti, 2001;
8. GANEA Tudor, Politici manageriale şi tehnici bancare, Editura Universităţii Titu Maiorescu, Bucureşti, 2005;
9. MANDOIU Nicolae, Reglementari contabile, Con Fisc, 2011;
10. ROŞCA Teodor, Monedă şi credit, Editura Altip, Alba Iulia, 2001;
11. TEMEŞ Ioan, Contabilitate bancară, Editura Dacia, Cluj Napoca, 2002;
12. TRENCA Ioan, Metode şi tehnici bancare, Editura Casa Cărţii de ştiinţă, Cluj Napoca, 2002;
13. TURLIUC Vasile, COCRIŞ Vasile, BOARIU Angela, DORNESCU Valentin, STOICA Ovidiu, CHIRLEŞAN Dan, Moneda şi credit, ECONOMICĂ,
14. BRD raport anual 2010;
15. Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, publicată în Monitorul Oficial nr. 1023 din 22 decembrie 2006
16. http://www.brd.ro
17. http://www.bnr.ro
18. www.europa.eu.int.
19. Directiva 87/102/CEE a Consiliului din 22 decembrie 1986 cu privire la armonizarea dispoziţiilor legislative, reglementare şi administrative ale Statelor membre în materie de credit destinat consumului, modificată şi completată prin Directiva 90/88/CEE a Consiliului din 22 februarie 1990 şi prin Directiva 98/7/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 16 februarie 1998;
20. Raport din 11.05.1995 asupra aplicării Directivei 87/102/CEE;
21. Raport din 12.04.1996 asupra aplicãrii Directivei 90/88/CEE;
22. Rezoluţia Consiliului Uniunii Europene din 9 noiembrie 1995 cu privire la creditul destinat consumului;
23. Rezoluţia Consiliului Uniunii Europene din 26 noiembrie 2001 cu privire la creditul şi îndatorarea consumatorilor;
24. Propunere de directivă a Parlamentului european şi a Consiliului din 11 septembrie 2002 cu privire la armonizarea dispoziţiilor legislative, reglementare şi administrative ale Statelor membre în materie de credit destinat consumatorilor, cu următoarele Amendamente:
- Amendements présentés par les membres du Comité des Affaires Légales sur la directive relative au crédit à la consommation - décembre 2003 à février 2004;
- Amendements de compromis 1-20 du 11 mars.
25. Documentele de bază ale Comunităţii şi Uniunii Europene, Editura Polirom, Iaşi, 1999.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Creditarea persoanelor fizice la BRD.doc