Implementarea comerțului electronic în cadrul sistemului informatic al întreprinderii

Termenul de “comerţ electronic” tinde să însemne diferite lucruri pentru diferite persoane, însă trebuie subliniat, încă de la început, că nu se referă doar la vânzarea de produse prin intermediul unui magazin virtual plasat în spaţiul Web-ului. Comerţul electronic reprezintă un set de tehnologii dinamice, aplicaţii şi procese economice care unesc organizaţiile, clienţii, furnizorii prin tranzacţii electronice, schimb electronic de informaţii, bunuri şi servicii.

Definiţia cea mai potrivită pentru o introducere în acest domeniu este cea dată de compania americană Automotive Industry Action Group: “Comerţul electronic reprezintă utilizarea unei tehnologii informatice avansate pentru a creşte eficacitatea afacerilor şi a relaţiilor dintre partenerii de afaceri”.

În cadrul comerţului electronic informaţiile sunt procesate utilizând echipamente electronice pentru realizarea de activităţi economice, având însă la bază acelaşi cadru al practicilor şi standardelor comerciale cunoscute. Acest mix al strategiilor de afaceri şi tehnologie a informaţiei este considerat a fi expresia economiei viitorului.

Segmentele principale ale comerţului electronic includ: operaţiuni bancare, vânzarea cu amănuntul, turism, burse de valori mobiliare, activităţi productive, industria computerelor, mass-media ş.a.

Operaţiuni bancare. Un procent de 85-90% din operaţiunile bancare se realizează electronic. Băncile se aşteaptă ca desfăşurarea acestor operaţii prin intermediul Internet-ului să reducă costurile cu o cotă substanţială. Exemple de astfel de operaţii sunt:

- tranzacţii bancare electronice (Electronic Banking) - transfer de fonduri, extrase de cont, “autoservire” a clienţilor (oprirea unor plăţi, cecuri etc.), operaţiuni bancare ce pot fi efectuate de la domiciliu (aşa-numitul “home-banking”);

- efetuarea electronică a plăţilor (Electronic Bill Presentment and Payment);

- investiţii electronice (Electronic Investment) - brokeraj, informaţii şi unelte de analiză a pieţei;

- asigurări electronice (Electronic Insurance) - pregătirea perioadei de pensie, protecţia consumatorului;

- managementul lanţului de aprovizionare (Supply Chain Management) - facturări electronice, conturi speciale;

- alte servicii - cărţi de debit/credit, carduri inteligente.

Exemple de site-uri de succes sunt: Wells Fargo, NationsBank, American Expres, Bank of America, Citicorp.

Vânzarea cu amănuntul. Internet-ul oferă posibilitatea efectuării de cumpărături într-o manieră cu un grad mare de personalizare, permite vânzătorilor să-şi cunoască şi să-şi înţeleagă bine clienţii. Amazon.com permite utilizatorilor de Internet să caute orice carte şi să comande selecţia făcută, plata realizându-se prin carte de credit.

Datorită Internet-ului, vânzătorii cu amănuntul pot fi conectaţi electronic cu furnizorii lor pentru un mai bun schimb de informaţii, scurtarea timpului de comandă şi de distribuţie. În acelaţi timp, ei au acces la o piaţă internaţională de desfacere, fără să aibă un sediu fizic într-un anumit loc.

Cele mai de succes site-uri sunt: Amazon.com (prezentat în figura 1.1), CDNow, K-Mart, Barnes&Noble, WalMart, Victoria- s Secret ş.a.

Turismul. Desfăşurarea de afaceri prin Internet are avantajul de a elimina intermediarii. Companiile aeriene sau hotelurile care permit clienţilor să facă rezervări on-line şi-au redus considerabil costurile. Ca exemplu, trebuie amintite: TravelWeb, Travelocity, Ticketmaster Online sau RoTravel în România (prezentat în figura 1.2) ş.a.

Bursele de valori mobiliare. Acest domeniu este unul în plină dezvoltare, ca exemplu putând aminti site-ul firmei Schwab, pe care se tranzacţionează săptămânal titluri în valoare de peste 4 miliarde de dolari, iar din cei peste 5 milioane de clienţi, 2 milioane fiind investitori activi prin intermediul Web-ului. Alte site-uri de succes sunt: E-Trade, Discover Brokerage, Ameritrade ş.a.

Activităţile de producţie. În acest domeniu vor exista, datorită Internet-ului, mult mai multe posibilităţi. Un exemplu des citat este compania Boeing, care a creat o reţea internaţională pentru proiectarea modelului 777. Ingineri japonezi şi americani au lucrat astfel la porţiuni ale aripilor sau ale fuselajului prin intermediul legăturii electronice peste Pacific asigurată de Internet. Întregul proiect a fost realizat cu ajutorul computerelor, fără utilizarea hârtiei.

Comerţul electronic de tip business-to-business va îmbunătăţi aprovizionarea, controlul inventarului, activitatea de producţie, distribuţia şi plata, folosindu-se pentru aceasta aplicaţii back-office specifice utilizării Internet-ului care să permită un management mai bun al comenzilor, o programare a aprovizionărilor şi a distribuţiei. Samsung Electronics, Fruit of the Loom, General Electric, Toshiba sunt doar câteva din site-urile de referinţă în acest domeniu. Tot aici pot fi încadrate şi firmele producătoare din domeniul tehnologiei informaţiei ca Microsoft, Oracle, Intel, Apple, Dell, Compaq, firme ce s-au numărat printre primele ce au adoptat noul tip de economie-Internet.

Mass-media. Multe posturi TV sau publicaţii permit accesul gratuit la conţinutul lor prin intemediul Internet-ului. Pagina de Internet a revistei PC Magazine, prezentată în figura 1.3, oferă accesul la conţinutul revistei cât şi la alte informaţii din domeniu.

“Economia Internet - de la revoluţie la evoluţie” s-a intitulat raportul prezentat în luna octombrie 1999, la Londra, de către compania Gartner Consulting, reprezentând primul studiu care realizează o evaluare cuprinzătoare a acestui nou tip de economie în Europa şi Orientul Mijlociu. Datele au fost obţinute prin intermediul programelor permanente de cercetare care acoperă domeniul telecomunicaţiilor, Internet-ului şi pieţelor de comerţ electronic şi prin intermediul intervievării directe a companiilor implicate în acestă activitate (772 de interviuri în Europa Occidentală, 116 în Europa de Est şi Orientul mijlociu şi 33 în Africa de Sud).

Potrvit estimărilor făcute, economia Internet în Europa va creşte din 1999 de la 53 de miliarde de dolari la 204 miliarde în 2004, cu o rată anuală de creştere de 87%. Dintre toate activităţile din sfera economiei Internet, cea mai puternică dezvoltare o va cunoaşte comerţul electronic, înregistrând o creştere de 123 de procente. Acest tip de economie nu poate fi, însă, tratat conform teoriei tradiţionale a creşterii care se bazează pe ideea de susbstituţie a factorilor şi pune creşterea economică pe seama unor tehnologii mai performante sau acumulării de capital. Pieţele nu sunt o variabilă în modelul teoriei creşterii economice, iar în cazul comeţului electronic interdependenţa proceselor realizată cu ajutorul pieţelor electronice şi tehnologiei moderne duce la rezultate ce nu pot fi ignorate.

O altă modalitate utilizată pentru calcularea valorii economiei Internet a fost compararea acesteia cu produsul intern brut, estimându-se că până în 2004 tranzacţiile comerciale electronice vor reprezenta o proporţie semnificativă din PIB.

Din studiu reiese că vor exista mari diferenţe între procentele din PIB pe care le va reprezenta comerţul electronic în fiecare din ţările dezvoltate din Europa, de la două procente în Belgia sau Finlanda până la un procent de 8% în Olanda. Ratele de creştere variază în funcţie de dezvoltarea mai rapidă sau mai lentă a comerţului electronic

Figura 1.1.

Evoluţia estimată pentru următorii ani a comerţului electronic

Sursa: Gartner Consulting

.

Motivele variază de la o ţară la alta. Germania, Marea Britanie şi Olanda se numără printre ţările care au adoptat Internet-ul încă de la început, domeniul tehnologiei informaţiei fiind foarte dezvoltat. Olanda beneficiază de ajutorul acordat de Centru de Distribuţie al Europei, care a încurajat multe companii multinaţionale să-şi dezvolte activităţile de comerţ electronic aici, optimizând în acelaşi timp şi legăturile cu reţelele de distribuţie reale (fizice). Pentru Marea Britanie, atu-ul cel mai important este faptul că, datorită poziţiei geografice, este considerată poarta pe care firmele americane pătrund în Europa. Ţări ca Franţa, Spania, Italia sau Elveţia cunosc o creştere mai redusă a economiei Internet datorită unor factori interni care frânează dezvoltarea, cum ar fi: lipsa investitorilor puternici în domeniul tehnologiei informaţiei, practici economice care duc la întârzierea apariţiei pentru Internet la scară largă etc. În Europa de Est diferenţa se poate face pe baza stării generale a economiei şi a infrastructurii de comunicaţii şi a celei bancare. În frunte se află Republica Cehă, Ungaria, Polonia şi Slovacia, deşi toate aceste ţări se confruntă cu lipsa unui cadru de regementare. În ţările rămase în urmă - Rusia, Ucraina, Bulgaria şi România - Internet-ul este încă utilizat pentru obţinerea de informaţii şi comunicare decât pentru tranzacţiile comerciale.