Investițiile străine directe în România

INTRODUCERE

Investițiile străine sunt indispensabile dezvoltării economice a unui stat, aducând un aport consistent la creșterea și susținerea durabilă a economiei naționale, completând, de cele mai multe ori, neajunsurile în ceea ce privește materia primă, resursele și produsele finite, în multe cazuri. Un străin poate să aducă inovație, metode noi de abordare și de cele mai multe ori, soluții prompte pentru ieșirea din impas. Se constată de foarte multe ori lipsa de intervenție a statului sau a investitorilor naționali privați în anumite sectoare care ar putea duce spre o creștere economică semnificativă, din cauza lipsei de fonduri, a conflictelor de interese, a divergențelor politice sau alte astfel de neînțelegeri. O investițe străine vine să depășească aceste bariere, în sensul că își are de la început un „target” bine stabilit, creează noi locuri de muncă și contribuie la bugetul național, prin taxe și impozite aferente.

Fie că este vorba de un nou supermarket, o fernă, un spital privat, un cartier de apartamente sau o subsidiară a unui lanț de magazine de textile, o investiție străină este întotdeauna binevenită, pentru că, odată cu ea, se pot naște și alte idei de afaceri, prin care atât investitorul străin cât și statul au de câștigat. Nu este de neglijat în primul rând categoria beneficiarilor direcți ai investițiilor străine, și anume, populația, care reprezintă forța de cumpărare și factorul cel mai important în rentabilitatea unei investiții străine directe într-un stat. Dacă nu există clienți, automat investiția, fie ea națională sau străină, va da faliment.

Este necesar de analizat impactul produs de către aceste investiții străine directe în România, într-o eonomie de piață, în care competitivitatea între investitori este semnificativă. Tocmai de aceea, prezenta lucrare de licență este motivată de interesul personal pentru observarea ansamblului de investiții străine în România, pornind de la considerentul că nu trebuie gândit într-o manieră pesimistă, de genul: „în România nu este viitor”, „România, țară foarte săracă” sau alte astfel de afirmații, pentru simplul fapt că ele nu sunt adevărate. România are potențial economic, dispune de multe resurse și este vizată de investitorii străini, dovadă a faptului că în toate orașele din țară au apărut subsidiare ale diferitelor bănci, lanțuri de magazine, restaurante, clădiri de birouri, apartamente, etc . Investițiile străine vin să ajute și să completeze astfel ceea ce statul și agenții naționali privați nu au vrut sau nu au putut să facă. Acest lucu ține și de schimbarea mentalității la nivel național, și anume, faptul că, dacă un obiectiv, fie el de orice fel, nu își găsește finalitatea prin prisma acțiunilor actorilor de la nivel național, atunci trebuie dată șansa și forțelor externe, care de cele mai multe ori se materializează în eficacitate, inovație, stabilitate financiară și profesionalism. Nu trebuie generalizată însă această idee, situația putând fi privită și în sens invers.

CAPITOLUL I - INVESTIȚII STRĂINE DIRECTE

I.1. Definirea conceptului de investiții străine directe

Investițiile străine directe au apărut în economia internațională înca din perioada capitalismului timpuriu, înregistrând însă un adevărat boom în tranzacțiile internaționale în ultimele decenii ale secolului al XX lea, evoluție datorată în special activității companiilor transnaționale. Investițiile străine sunt definite ca „proprietatea unui rezident străin asupra unor mijloace fixe, cu scopul de a controla aceste active” .

Invesțitiile străine directe (ISD) reprezintă complexe/fluxuri internaționale ce includ resurse diverse (tehnologice, financiare, manageriale și organizaționale), resurse pe care se grefează interesul de durată și controlul antreprenorial al firmei sau persoanei fizice investitoare cu scopul desfășurării de activități de productie într-un alt stat decat cel în care firma sau persoana fizică este rezidentă. Resursele enunțate mai sus nu se regasesc în totalitate în structura unei ISD.

Fluxurile investiționale atașate de regulă investițiilor străine directe sunt compuse din:

- Capitalul vărsat de investitor pentru cumpărarea de acțiuni la o societate din străinatate;

- Profiturile reinvestite obținute din activitatea economică din strainatate (proporțional cu ponderea investitorului la capitalul social);

- Împrumuturile din cadrul întreprinderii - credite acordate de firma mama filialelor sale din străinatate.

Investițiile străine directe constau în transferul unui pachet industrial ce cuprinde capitalul, tehnologiile, organizarea industrială, expertiza managerială, elementele de marketing etc., transfer ce permite investitorului să-si exercite dreptul de control asupra investiției sale.

Formele pe care le pot îmbraca investițiile străine sunt:

- Achiziționarea de acțiuni de pe o piață externă sau emise de o firmă dintr-o terță țara;

- Achiziționarea de obligațiuni de pe o piață externă sau emise de o firmă dintr-o terță țară;

- Înființarea unei societăți noi ori deschiderea unei filiale într-un alt stat;

- Oferirea unui credit financiar unei firme străine sau unei firme ce îsi desfășoara activitatea pe propria piață;

- Achiziționarea unei firme străine sau fuzionarea cu aceasta;

- Participarea cu capital investițional la realizarea de societăti mixte.

Investițiile străine directe reprezintă nu doar un transfer de capital, „ ci, mai degrabă, o prelungire a întreprinderii din țara de origine într-o țară-gazdă străină. Activitatea unei întreprinderi într-o țară străină presupune fluxuri de capital, de tehnologie și de experiența antreprenorială care, în combinație cu factorii locali, generează producție de bunuri sau servicii destinate pieței interne sau exportului. Transferul acestui pachet de servicii rămâne sub controlul întreprinderii investitoare, ca de altfel și activitățile ulterioare de producție sau comercializare pe care le efectuează în țara gazdă” .

În literatura de specialitate din România teoriile și evoluțiile privind investițiile străine directe au fost abordate de economiști, cum sunt: Mișu Negrițoiu, Anda Mazilu, Costea Munteanu, Daniel Dăianu, Ion Anghel etc.