Politică de prețuri club sportiv

Introducere

Prin această lucrare ne propunem să formulăm o pledoarie cu privire la necesitatea şi importanţa asumării unui comportament etic în cadrul politicii de prețuri, analizând societatea actuală, tendinţele specifice şi caracteristicile mediului de afaceri, alături de drepturile şi obligaţiile ce îi revin.

Principala unitate de analiză, în cadrul aceste cercetări, este compania, iar tematica cea mai amplu abordată vizează aspecte legate de acţiunea şi răspunderea morală a acesteia, respectiv de implementarea unor practici etice în politica de prețuri, care pot să-i crească nivelul competitiv. Drept urmare, pe parcursul întregii teze atenţia ne-a fost îndreptată, cu preponderenţă, asupra analizei componentelor specifice eticii în politica de prețuri, iar prin metodele de analiză utilizate, termenul de competitivitate este subordonat celui de etică în politica de preț.

Obiectivul fundamental al acestei lucrări constă în evidenţierea problemelor de natură etică cu privire la modalităţile de administrare a unei afaceri, respectiv, elaborarea unui ghid etic, care să constituie un instrument de dezvoltare a unui climat etic şi de obţinere a unor avantaje competitive, în cadrul companiilor din ţara noastră. Astfel direcţiile de analiză şi cercetare au fost următoarele:

- determinarea cadrului conceptual al eticii în politica de prețuri şi al competitivităţii;

- analiza evoluţiei eticii în politica de prețuri din antichitate până în prezent şi evidenţierea unorparticularităţi naţionale;

- abordarea teoriilor etice specifice mediului de afaceri din ţara noastră;

- identificarea particularităţilor specifice relaţiei etică, afaceri, politica de preț şi competitivitate prin conceptualizarea a trei modele distincte;

- prezentarea unor modalităţi de dezvoltare a unui climat etic în cadrul firmelor, prin intermediul guvernanţei corporative şi a codului de conduită etică;

- analiza empirică a climatului etic şi competitiv specific companiilor din ţara noastră;

- formularea unor concluzii şi propuneri.

Aceste direcţii de analiză sunt subordonate următoarelor obiective specifice:

- prezentarea unui cadru conceptual larg, care să ne permită familiarizarea cu problemele etice specifice şi exprimarea propriei opinii cu privire la semnificaţia termenului de etică în politica de prețuri;

- identificarea celor mai importante teorii etice şi analiza impactului lor asupra mediului de afaceri atât prin prezentarea unor abordări teoretice cât şi prin intermediul unei cercetări aplicative;

- identificarea modului în care anumite valori promovate în cadrul unei întreprinderi, conduc la obţinerea unor rezultate specifice, distincţia fiind realizată între platforma ideologică a eticii deontologice comparativ cu ceea a egoismului etic;

- prezentarea celor mai importante metode/strategii prin care mediul educaţional poate susţine adoptarea unui comportament etic în cadrul companiilor din ţara noastră, pornind de la premisa că studenţii de azi, vor fi angajaţii de mâine;

- stabilirea rolului reglementărilor guvernamentale în vederea susţinerii unor practici etice;

- elaborarea unor modele care să reliefeze dimensiunile şi particularităţile relaţiei etică

– afaceri – competitivitate;

- studierea corelaţiilor dintre implementarea unor practici etice şi obţinerea unor avantaje competitive.

Pentru parcurgerea acestor direcţii de analiză şi îndeplinirea acestor obiective, am folosit diverse metode de cercetare. Dintre acestea, cele mai frecvente sunt:

• ipoteza;

• analiza;

• sinteza;

• analogia;

• comparaţia;

• inducţia;

• deducţia;

• metoda logică;

• metoda istorică;

• metoda statistică.

Ipoteza, în calitate de presupunere ştiinţifică fundamentală, ne-a ajutat să înaintăm în acest demers al cunoaşterii şi înţelegerii legăturilor, relaţiilor şi cauzelor posibile ale fenomenelor studiate. Însă, acest instrument prin intermediul căruia am putut să formulăm anumite idei preliminare, este absolut necesar să fie verificat cu ajutorul altor metode, mai ales prin confruntarea cu starea de fapt. Astfel, o altă metodă des folosită este ceea a „ridicării de la abstract la concret […] care creează posibilitatea explicării formei pornind de la esenţă”, fiind utilizată, cu predilecţie, la analiza interdependenţei celor trei niveluri ale eticii în politica de prețuri, la determinarea implicaţiilor teoriilor etice asupra mediului de afaceri şi la identificarea eficienţei codurilor etice. În ceea ce priveşte cuplul de metode: analiza şi sinteza, ele pot fi regăsite în mai multe părţi ale lucrării de licență.