Cuprins
- INTRODUCERE 5
- CAPITOLUL 1-FUNDAMENTARE TEORETICĂ 7
- 1.1.E-Learning: definiție și caracteristici 7
- 1.2. Evoluția E-Learning-ului și impactul său în domeniul educației 9
- 1.3. Sistemele E-Learning și clasificarea lor 12
- 1.4. Avantajele și provocările utilizării E-Learning-ului în educație 13
- 1.5. Infrastructura TIC pentru e-Learning și blended learning 15
- 1.6. Tehnologii pentru e-Learning și blended-learning 18
- 1.7. Platforme e-Learning 20
- 1.8. Tehnologia de implementare a unei platformei e-learning 21
- 1.9. Descriere generală a platformei pentru blended-learning 23
- CAPITOLUL 2-CONCEPTUL DE CLOUD COMPUTING 25
- 2.1.Definiție și caracteristici ale Cloud computing-ului 25
- 2.2.Tipuri de servicii Cloud utilizate în E-Learning 28
- 2.3.Avantajele și provocările utilizării Cloud computing-ului în E-Learning 31
- CAPITOLUL 3- STUDIU DE CAZ:BENEFICIILE PLATFORMELOR DE E-LEARNING ÎN PREDARE-ÎNVĂȚARE-EVALUARE 33
- 3.1. Prezentarea intenției de cercetare 33
- 3.2. Obiectivele cercetării și ipoteza de lucru 33
- 3.3. Organizarea și desfășurarea cercetării 34
- 3.4. Metodologia de cercetare 35
- 3.5. Prelucrarea și interpretarea chestionarelor 35
- CONCLUZII 55
- BIBLIOGRAFIE 57
Extras din licență
INTRODUCERE
Într-o lume care se află în continuă transformare, progresul depinde de educație, iar sistemul de învățământ trebuie să se ajusteze la schimbările actuale și să ofere noilor generații resurse și oportunități care să răspundă nevoilor lor.
Prin urmare, implementarea tehnologiilor informaționale devine esențială pentru a revitaliza procesul de învățământ și a-l adapta la cerințele contemporane. În era secolului XXI, conceptul de pedagogie digitală devine tot mai prezent, concentrându-se pe utilizarea tehnologiilor digitale în domeniul educației și aplicarea lor într-un context atât andragogic, cât și pedagogic, în scopul dezvoltării unor noi paradigme educaționale.
Prezenta lucrare am structurat-o în două mari părți, una teoretică și una de studiu. Partea teoretică am structurat-o la rândul ei în două capitole. În primul capitol am abordat problematica e-learning-ului din perspectiva teoriei, a impactului acestuia asupra societății, precum și a avantajelor și dezavantajelor acestuia.
În capitolul al doilea am abordat problematica cloud computing-ului, din punct de vedere al părții teoretice, a serviciilor oferite de cloud în sistemul e-learning, precum și a avantajelor și dezavantajelor acestuia.
Partea destinată studiului am îndreptat-o asupra beneficiilor platformelor de e-learning în predare-învățare-evaluare. Astfel, această parte se axează pe un studiu comparativ desfășurat pe un eșantion de profesori și elevi din învățământul liceal, analizând avantajele oferite de instrumentele IT, în special în timpul pandemiei, în care tehnologia IT s-a dovedit a fi un model eficient în ceea ce privește predarea, învățarea și evaluarea.
Această cercetare are un caracter predominant calitativ, în loc de cantitativ, motiv pentru care eșantionul nostru este alcătuit exclusiv din profesori și elevi care utilizează mijloace audio-video și sunt înregistrați pe platforma Edmodo în timpul activităților lor didactice.
Acest studiu s-a bazat în primul rând pe preferințele elevilor și cadrelor didactice, precum și pe interesul lor manifestat în utilizarea diverselor platforme de învățare și tehnologii moderne pentru procesul de învățare.
Aceste tehnologii includ calculatoare, tablete și în special telefoane mobile cu sisteme de operare Android, iOS sau Windows Phone. Platformele utilizate includ Edmodo, Google Classroom și Teams, cu scopul de a comunica, socializa și învăța într-un mod interactiv.
În ultimul timp, utilizarea tehnologiei în educație a devenit indispensabilă, având ca scop principal satisfacerea nevoilor de instruire ale elevilor și promovarea sinergiei între aspectele tehnologice și cele pedagogice.
Dispozitivele au simplificat conectivitatea și au facilitat accesul la informație, devenind astfel o sursă rapidă de documentare și deschizând calea către un nou stil de predare-învățare mult mai eficient.
CAPITOLUL 1-FUNDAMENTARE TEORETICĂ
Perspectiva teoretică a învățământului la distanță se bazează pe eforturile continue de a defini educația la distanță. În trecut, educația la distanță implica studiul prin corespondență, însă în prezent, interpretările din zilele noastre se apropie mai mult de metodele de transmitere a materialelor prin intermediul tehnologiilor audio, video și de multe ori și cu mai multe opțiuni, prin intermediul internetului.
Educația la distanță este o formă de învățământ în care profesorul și elevul (sau elevii) sunt la distanță și utilizează mijloace (audio, video, rețele de calculatoare, materiale tipărite) pentru a ușura procedura de instruire. În unele cazuri, aceasta este completată de interacțiuni care au loc față în față.
O caracteristică comună a definițiilor anterioare este faptul că sistemul de educație la distanță extinde oportunitățile de învățare pentru studenți prin eliminarea limitărilor spațiale, temporale și a cerinței de a urma un ritm prestabilit de învățare.
Prin urmare, se oferă posibilități de studiu pentru o paletă diversificată de persoane, fără a fragmenta activitatea lor profesională. Această caracteristică principală a sistemului îl face extrem de viabil pentru ciclurile superioare, educația permanentă și învățământul vocațional, ceea ce îl poziționează ca unul dintre cele mai dorite tipuri de sisteme de educație ale viitorului.
1.1.E-Learning: definiție și caracteristici
Consiliul pentru Educație și Instruire la Distanță oferă o definiție operabilă și excelentă noțiunii de e-learning care este după cum urmează: „educația la distanță presupune înscrierea și studiul la o instituție de instruire, care asigură materialele didactice pregătite într-o ordine secvențială și logică pentru ca studenții să studieze pe cont propriu.
La sfârșitul fiecărei etape, studentul trimite prin fax sau e-mail, către instructori calificați, produsul muncii sale spre corectare, clasare și orientare tutorială pe problemele temei de studiu. Sarcinile corectate sunt înapoiate, acest schimb asigurând o relație student-profesor personalizată.”[1]
Interacțiunile dintre studenți sunt adesea considerate de importanță deosebită de către unii autori, poate datorită faptului că aceasta reprezintă una dintre direcțiile în care sistemul de instruire la distanță își va depăși limitele.
Bibliografie
[1]http://www.detc.org/;
[2] Holotescu, C. și Grosseck, G., (2010), E-learning: Teorii și practici, Editura Polirom, Iași, pg. 34;
[3] Grosseck, G , (2021), E-learning: Perspective, tendințe, provocări, Editura Universității de Vest, Timișoara, pg. 66-67;
[4] Saylor, M., (2012), The Mobile Wave: How Mobile Intelligence Will Change Everything, Editura Portfolio Penguin, New York, pg. 77;
[5] Holotescu, C. și Grosseck, G , (2012), Educația online - resurse și medii digitale, Editura Polirom, Iași, pg. 22;
[6]Haythornthwait, C. și Andrews, R., (2021), E-Learning: Concepts and Practice , Editura Sage Publications Ltd, Londra, pg. 54-55;
[7]Holotescu, C. și Grosseck, G., (2009), E-learning și e-training: Sisteme software pentru instruire online, Editura Polirom, Iași, pg. 61-62;
[8] Zoran, G., (2021), E-learning în educație, Editura Polirom în România, Iași , pg. 86;
[9]:-Grosseck, G. și Malița, L., (2015), Ghid de bune practici e-learning, Editura Universității de Vest dinTimișoara, Timișoara, pg. 91;
[10] Harris P.R.și Bolliger J.J., Factors Influencing Student Dropout in Online Education, 2018, pg. 39-40;
[11]Documentul „Definiția Cloud Computing” (NIST Special Publication 800-145) a fost publicat pe site-ul oficial al Institutului Național de Standarde și Tehnologie (NIST) din Statele Unite,2011;
[12]Bătăgan, L. și Dragomirescu, H., (2016). Tehnologiile informației și comunicațiilor în România: evoluție, perspective și impact socio-economic. Revista de Economie și Administrarea Afacerilor, Vol.15(2), 114-129.
[13]Dobre, I., și Duțu, A., (2019), Digital Transformation in Romania: A Comparative Study. In Proceedings of the 13th International Conference on Business Excellence , Vol. 13, No. 1, pg. 314-321.
[14]Trășcău, M., și Văduva, S., (2020), The Impact of ICT on Romania's Competitiveness. Revista de Economie Mondială, Vol. 12(4), pg. 73-88.
[15] Moise, G. și Pop, D, (2018), Cloud Computing - Servicii, Platforme, Infrastructuri, Editura Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași, Iași, pg. 46;
[16] Crațea, R. și Popescu Anastasiu, D., (2016), Cloud Computing: Concepte și Tehnologii, Editura Politehnica Press, București, pg. 57-58;
[17]:-Cerghit, I., (2008), Sisteme de instruire alteranitve și complementare. Structuri, stiluri si strategii, Editura Polirom, București, pg. 280-283;
[18]:-Micu, I.M. și Ciobanu, G., (2017), Edmodo în școală: Ghid pentru profesori și elevi , Editura Paralela 45, Pitești, pg.
[19]:-Enache, R., (2016), Edmodo: O abordare inovativă a învățării în mediul digital, Editura Polirom, București;
Preview document
Conținut arhivă zip
- Sisteme de e-Learning si cloud.docx