Cuprins
- INTRODUCERE 8
- 1. Analiza gospodăriei. 10
- 1.1 Analiza tehnico–economică a CET NORD Bălţi 10
- 1.2 Analiza problemei şi obiectivele lucrării 22
- 2. Exploatarea utilajului electric. 24
- 2.1 Indicii de exploatare ai utilajului electric 24
- 2.2 Particularităţi la exploatarea utilajului electric 27
- 2.3. Principiile exploatării tehnice 30
- 2.4. Periodicitatea lucrăriloe de deservire 32
- 2.5. Unităţi convenţionale de reparaţie şi de exploatare a utilajului electric 33
- 2.6. Încercări de profilactică 34
- 2.7. Exploatarea transformatoarelor 35
- 2.8. Exploatarea şi reparaţia liniilor de cablu 40
- 2.9. Particularităţile exploatării staţiilor electrice de rezervă 45
- 3. Exploatarea utilajului electric la CET NORD Bălţi şi
- particularităţile respective . 49
- 3.1. Instrucţiunea şefului schimbului în Secţia alimentare cu energie electrică 49
- 3.2. Măsuri electrotehnice la exploatarea utilajului electric la secţia
- de alimentare cu energie electrică CET NORD Bălţi în anul 2010 53
- 3.3. Datele referitoare la utilajul electric din secţia de alimentare cu energie electrică 58
- 3.4. Obiecţii la exploatarea utilajului electric la CET NORD Bălţi 63
- 3.5. Măsuri în vederea îmbunătăţirii indicilor de exploatare 65
- 4. Compartumentul economic. Calculul sinecostului deservirii 67
- 4.1.Cheltuieli materiale 67
- 4.2. Salarizarea 72
- 4.3. Decontări pentru amortizare 74
- 4.4. Alte cheltuieli 74
- 4.5. Structura cheltuielilor 76
- 5.Protecţia muncii şi a mediului 78
- 5.1. Asigurarea securităţii personalului prin protecţia diferenţială 78
- 5.2. Protecţia mediului ambiant 80
- Instrucţiunea pe protecţia muncii la deservirea tehnică în sere 83
- Concluzii 85
- BIBLIOGRAFIA 87
Extras din licență
INTRODUCERE
Exploatarea utilajului electric la CET, în deosebi exploatarea utilajului de putere, are foarte multe tangente cu electrificarea agriculturii.
De exemplu transformatoarele, generatoarele, motoarele electrice, separatoarele, etc. la CET suportă o exploatare nu mai puţin dificilă decât în agricultură, ba chiar datorită importanţei strategice – posibil şi mai dificile, de aceea studiul particularităţilor la exploatarea unui aşa fel de utilaj şi îmbunătăţirea indicilor de exploatare este binevenit şi pentru electrificarea agriculturii.
Un lucru important în alimentarea cu energia electrică îl joacă calitatea alimentării cu energie electrică, de aceea orişicare contribuţie la sporirea calităţii alimentării cu energie electrică este binevenită atât în industria, inclusiv cea prelucrătoare cât şi în agricultură, nemaivorbind de economia națională în întregime.
Energia electrică şi calitatea ei, cu diversitatea indicilor calitativi, care o reprezintă, presupune în primul rând alimentare continuă cu energie electrică a consumatorilor, deci presupune o fiabilitate sporită a alimentării. De aceea stabilirea modului de alimentare cu energie electrică este o problemă de primă importanţă în condiţiile tehnice şi economice corespunzătoare, a diferitelor categorii de consumatori. Prin aceasta se înţelege în primul rând determinarea soluţiilor care conduc la randamente energetice sporite, economisirea energiei sub toate formele precum şi la un nivel de siguranţă necesar. În acest scop este necesară o analiză sub toate aspectele a factorilor tehnico-economici implicaţi şi realizarea unei interferenţe optime: consumatorii şi surse de alimentare.
Industria energetică astăzi este una din cele mai importante ramuri din economia naţională. De aceea sistema de alimentare cu energie electrică trebuie să satisfacă cerinţelor cum ar fi: siguranţă, economie, menţinerea nivelului de tensiunii şi stabilitatea frecvenţei.
I. ANALIZA GOSPODĂRIEI
1.1 Analiza tehnico–economică CET NORD Bălți
Istoria staţiei
Astăzi în Republica Moldova se produce aproximativ 1 miliard de kWh de energie electrică, practic ce constituie 30% din tot consumul. În sistemul energetic de Nord al Moldovei un rol deosebit îl are CET-NORD.
În luna decembrie a anului 1956 a fost pus în funcţiune primul turbogenerator cu capacitatea de 4 MW şi cazanul cu aburi №1 cu productivitatea de 20 t/h.
În anul 1958 a fost dat în exploatare turbogeneratorul №2 cu capacitatea de 4 MW şi cazanele cu aburi №2, 3 cu productivitatea de 20 t/h. Combustibil – cărbune.
În anul 1961 a fost dat în exploatare turbogeneratorul №3 cu capacitatea de 12 MW şi cazanele cu aburi № 4, 5 cu productivitatea de 75 t/h, şi în 1968 cazanul cu aburi №6 cu productivitatea de 75 t/h. Combustibil – păcura.
Preview document
Conținut arhivă zip
- 1.Gaspar 0.doc
- 10.Gaspar 3M.doc
- 11.Gaspar 3.doc
- 12.Gaspar 4M.doc
- 13.Gaspar 4.doc
- 14.Gaspar 5M.doc
- 15.Gaspar 5.doc
- 16.Gaspar Concluzii.doc
- 17.Gaspar biblio.doc
- 2.Gaspar Adnot.doc
- 3.Gaspar cupr.doc
- 4.Gaspar intr M.doc
- 5.Gaspar intr.doc
- 6.Gaspar 1M.doc
- 7.Gaspar 1.doc
- 8.Gaspar 2M.doc
- 9.Gaspar 2.doc
- Raport Gaspar 2011.ppt