Cuprins
- INTRODUCERE 3
- CAPITOLUL I DESCRIEREA INSTALATIEI DE RACIRE CU HIDROGEN A GENERATORULUI SINCRON 3
- 1.1.Pierderile in generator 8
- 1.2. Avantajele folosirii hidrogenului ca refrigerent 9
- 1.3 Precauţiunile care se iau la folosirea H2 9
- 1.4 Circuitul gazelor 10
- 1.5 Circuitul de ulei 13
- 1.6 Epurarea uleiului 14
- CAPITOLUL II ALEGEREA MOTORULUI DE ANTRENAREA A VENTILATORULUI DE USCARE A HIDROGENULUI 16
- CAPITOLUL III ALEGEREA SCHEMEI ELECTRICE DE ALIMENTARE A CONSUMATORILOR 19
- 3.1 Aspecte generale 19
- 3.2 Conectarea consumatorilor la reţeaua electrică 21
- CAPITOLUL IV CALCULUL CURENTILOR DE SCURT CIRCUIT 26
- 4.1.Notiuni generale 26
- 4.2.Conditiile de calcul al curentului de scurtcircuit 31
- 4.3.Elemente pentru calculul curentilor de scurtcircuit 32
- 4.4.Metoda unitatilor relative 40
- 4.5.Metoda unitatilor absolute 43
- CAPITOLUL V ALEGEREA APARATAJULUI DE COMUTATIE,MASURA SI PROTECTIE 46
- 5.1.Consideratii generale.Tipuri de aparate 46
- 5.2.Caracteristicile aparatelor electrice 48
- 5.3.Aparate electrice de conectare si separare 53
- 5.4.Aparate electrice pentru comanda motoarelor electrice 54
- 5.5.Aparate electrice de conectare si protectie 55
- 5.6.Aparate electrice de control si observare 71
- CAPITOLUL VI CALCULUL PIERDERILOR DE PUTERE SI ENERGIE IN RETELELE ELECTRICE 76
- 6.1.Calculul pierderilor de energie pentru un element de retea 77
- 6.2.Calculul pierderilor pentru o linie radiala 78
- 6.3.Calculul pierderilor de energie in transformator 79
- 6.4.Calculul pierderilor de putere 80
- CAPITOLUL VII CALCULUL CIRCUITULUI TERMIC PENTRU GRUPUL ENERGETIC DE 330MW 81
- 7.1.Alegerea presiunilor fixe ale turbinei 85
- 7.2.Determinarea cresterii de entalpie in pompa de alimentare 87
- 7.3.Verificarea calculului circuitului termic 92
- 7.4.Calculul indicilor de consum 95
- Bibliografie 97
Extras din licență
CAPITOLUL I
DESCRIEREA INSTALATIEI DE RACIRE CU HIDROGEN A GENERATORULUI SINCRON [10,11]
Evacuarea căldurii produse în interiorul generatoarelor sincrone de 330 MW ca rezultat al pierderilor, se face utilizând ca mediu de răcire hidrogenul şi apa. Apa este utilizată în circuitul de răcire al statorului generatorului sincron după ce, în prealabil, a suportat anumite tratamente chimice vizând anumiţi parametri standardizaţi.
Pentru răcirea rotorului generatorului sincron se utilizează hidrogenul, obţinut în urma unui proces de electroliză, ce are loc într-o staţie de hidrogen, ce se află în interiorul perimetrului ce delimitează centrala termoelectrică. După modul de cedare a căldurii de la părţile active ale generatorului sincron spre mediul de răcire; se deosebesc 2 metode de răcire:
- răcirea directă
- răcirea indirectă
La răcirea directă, canalele de răcire parcurse de mediul de răcire sunt amplasate în crestături sau chiar în interiorul bornelor elementare ale înfăşurărilor, astfel căldura dezvoltată în conductoarele înfăşurărilor trece direct la mediul de răcire.
În cazul răcirii indirect, căldură degajată în înfăşurări ajunge la mediul de răcire trecând prin izolaţia conductoarelor, a crestăturilor şi prin fierul miezului magnetic.
Cele mai răspândite sisteme de răcire la generatorul electric sunt:
- răcirea indirectă cu aer până la puteri unitare mai mici de 50 MW
- răcirea indirectă cu hidrogen peste puteri unitare de 50 MW, care dacă se combină cu răcirea directă cu hidrogen în rotor poate ajunge până la puteri de 200 MW
- răcirea directă cu hidrogen în statorul şi rotorul generatorului sincron
- răcirea directă cu lichidele în stator şi răcirea directă cu hidrogen în rotor în domeniul puterilor 150-1000 MW
- răcirea indirectă cu lichidele în stator şi rotor pentru puteri unitare de peste 1000 MW
Grupurile energetice de 330 MW din centralele termoelectrice utilizează sisteme de răcire directă cu apă în stator şi hidrogen în rotor cu menţiunea că răcirea rotorului generatorului sincron de 330 MW se realizează în circuit închis.
Utilizarea hidrogenului ca mediu de răcire prezintă următoarele avantaje:
-a) - Hidrogenul pur în aceleaşi condiţii de temperatură şi presiune are greutatea specifică de 14,3 ori mai mică decât a aerului; ceea ce înseamnă pierderi prin ventilaţie de 14,3 ori mai mici. În condiţii reale de exploatare în generator se găseşte un amestec de 97% hidrogen şi în rest aer, vapori de apă şi alte gaze. Acest amestec de 9-10 ori mai uşor decât aerul şi deci în aceleaşi condiţii de temperatură şi presiune duce la pierderi prin ventilaţie de 9-10 ori mai mici.
-b) - Coeficientul de transmisie al căldurii de la suprafeţele materialelor active din generator la hidrogenul în mişcare este de aproximativ 1,5 ori mai mare decât la mediul de răcire aer în aceleaşi condiţii de presiune aceasta valoare se micşorează la 1,3-1,35 când se consideră amestecul gazos real din generator.
-c) - Răcirea cu hidrogen măreşte securitatea în funcţionare a materialelor electroizolante din generator şi durata de viaţă a acestora deoarece elimină acţiunea distructivă a oxigenului şi diminuează pe cea a umidităţii.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Proiectarea Statiei Electrice de Alimentare a Consumatorilor ce Intra in Schema de Flux Tehnologic de Racire cu Hidrogen
- A doua pagina.doc
- Prima pagina.doc
- PROIECT FINAL.doc