Cuprins
- INTRODUCERE 4
- 1. ISTORICUL CERCETĂRILOR ASUPRA MUNȚILOR FĂGĂRAȘ 5
- 1.1. CADRUL TEORETIC 5
- 1.2. MUNȚII FĂGĂRAȘ ÎN LITERATURA DE SPECIALITATE 7
- 2. METODOLOGIA 8
- 3. CARACTERIZAREA FIZICO-GEOGRAFICĂ A MUNȚILOR FĂGĂRAȘ 9
- 3.1. POZIȚIE GEOGRAFICĂ 9
- 3.2. PREZENTAREA FIZICO-GEOGRAFICĂ 11
- 3.2.1. Geologia 11
- 3.2.2. Relieful 13
- 3.2.3. Hidrografie 17
- 3.2.5. Vegetația 19
- 3.2.6. Învelișul de sol 22
- 4. PRESIUNEA ATMOSFERICĂ 24
- 4.1. DISTRIBUȚIA SPAȚIALĂ 25
- 5. TEMPERATURA AERULUI 26
- 5.1. DISTRIBUȚIA SPAȚIALĂ A MEDIILOR PERIOADEI 1961-1990 27
- 5.2. DISTRIBUȚIA SPAȚIALĂ A MEDIILOR PERIOADEI 1991-2013 29
- 6. PRECIPITAȚIILE ATMOSFERICE 31
- 6.1. DISTRIBUȚIA SPAȚIALĂ A MEDIILOR PERIOADEI 1961-1990 32
- 6.2. DISTRIBUȚIA SPAȚIALĂ A MEDIILOR PERIOADEI 1991-2013 34
- 7. DURATA DE STRĂLUCIRE A SOARELUI 36
- 7.1. DISTRIBUȚIA SPAȚIALĂ A MEDIILOR PERIOADEI 1961-1990 38
- 7.2. DISTRIBUȚIA SPAȚIALĂ A MEDIILOR PERIOADEI 1991-2013 38
- 8. NEBULOZITATEA 40
- CONCLUZII 42
- REZUMAT 43
- RESUME 44
- BIBLIOGRAFIE 45
Extras din licență
INTRODUCERE
Atmosfera reprezintă un element vital pentru susținerea vieții pe planeta Terra, astfel ea reprezintă un element fără de care nu se pot lipsi, atât omul, cât și celelalte organisme vii, astfel calitatea aerului din atmosferă este direct influențat de către calitatea vieții din societatea nostră. Aerul reprezintă una dintre elementele de bază ale mediului înconjurător, iar aceasta joacă un rol foarte important în toate procesele care au loc la suprafața scoarței terestre, dar și în interiorul acestei scoarțe. Prin funcțiile sale pe care le deține, aerul joacă un rol esențial în procesele geologice, ecologice, de reglare termică, de protecție, obținere a resurselor energetice, necesități tehnice și auxiliare, și reprezintă un element al proceselor de producere cu importanță vitală directă și esențială asupra sănătății și capacității de muncă a omului, asupra activității vitale a plantelor și asupra activității animalelor, asupra climei, stării și integrității valorilor materiale. Importanța aerului pentru activitatea normală a organismului este una vitală/
Societatea umană contemporană se află într-o continuă dezvoltare din mai multe puncte de vedere (fie că vorbim de economie, fie că vorbim de educație, ș.a.), unde toată această dezvoltare se face prin intermediul tehnologiei redată în special de industrie pentru a facilita societatea. Cu toate acestea, societatea a neglijat faptul impactului tehnologic pe care îl poate avea acesta asupra mediului înconjurător, unde cel mai important lucru care este de analizat este acela a modului de poluare pe care îl creea tehnologia. În cazul nostru este de remarcat cum poate avea influență poluarea aerului asupra schimbării climatice, unde această schimbare provoacă un dezechilibru în compoziția atmosferei prin faptul modificării a unor cantități de gaze din gazele ce există în atmosferă ori prin apariția altor gaze în atmosfere dar care produc efecte dăunătoare asupra biocenozelor și biotopului.
Schimbările climatice reprezintă una dintre cele mai mari probleme ale societății umane contemporane, astfel că aceaste schimbări climatice care există au la bază ca și cauză progresul foarte mare al societății prin tehnologiile apărute în ultimii 60 de ani. Aceste schimbări climatice care ne influențează dau naștere la multe hazarde naturale și antropice ca: cutremure, erupții vulcanice, tsunami, alunecări de teren, furtuni, inundații, secete, incendii, accidente tehnologice, situații conflictuale. La nivelul țării noastre, primele acțiuni ce se leagă de schimbările climatice s-au observat după schimbarea regimului politic din anul 1989, prin semnarea acordului la întrunirea Națiunilor Unite asupra Schimbărilor Climatice ce s-a desfășurat în anul 1992. Ulterior, România și-a întărit acest acord, prin semnarea Protocolului de la Kyoto la această întrunire în anul 1999, unde scopul este de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră.
1. ISTORICUL CERCETĂRILOR ASUPRA MUNȚILOR FĂGĂRAȘ
Mediul înconjurător mai este cunoscut în general ca fiind geosfera, care este compusă la rândul ei din patru strate ce fac locuibilă Terra, astfel acestea sunt: atmosfera, hidrosfera, litosfera și biosfera. Stratul denumit atmosferă reprezintă de fapt un înveliș gazos, fragil și aproape transparent care înconjoară planeta Terra și reprezintă un factor indispensabil pentru existența vieții. Atmosfera ne furnizează aerul necesar pe care îl respirăm în viața de zi cu zi, reglează temperatura și filtrează radiațiile solare care sunt periculoase. Vremea reprezintă un factor ce influențează condițiile de trai ale societății contemporane și influențează resursele de mediu de care se folosește această societate. Astfel pentru societate umană, ramura ce se ocupă cu studiul vremii, care este meteorologia a fost și este un lucru de care nu se poate lipsi societatea în demersul ei de trăi și evolua.
1.1. Cadrul teoretic
În literatura de specialitate meteorologia este definită ca fiind, “rarmura a geofizicii, studiază fenomenele și procesele fizice din atmosfera terestră, cu scopul cunoașterii legilor ce le determină apariția și evoluția, interrelațiile lor” (Apostol, 2000). O altă definiție ne spune că meteorologia “este știința care studiază proprietățile atmosferei, structura și compoziția ei, ca și principalele fenomene și procese fizice care au loc în atmosferă, cunoscute ca fenomene meteorologice” (Zăvoianu, 2005).
Astfel de aici putem deduce că obiectivul de bază al acestei științe o reprezintă prognoza. Toate elementele meteorologice cunoscute până în prezent sunt analizate prin determinări și observații vizuale, unde această analiză este cunoscută prin faptul că se numește observații meteorologice, iar analiza, atât meteorologiei cât și a climatologiei se efectuează prin analize integrate.
Studiul climatic al Munțiilor Făgăraș prevede o analiza amănunțită a elementelor climatice ce sunt importante, astfel amintim: presiunea atmosferică, temperatura aerului și solului, precipitațiile atmosferice, durata de strălucire a Soarelui, nebulozitatea, umezeala relativă, dar trebuie analizate și fenomenele meteorologice precum: stratul de zăpadă, ceața, grindina, fenomenele orajoase sau precipitațiile orizontale - bruma, roua, chiciura. Pe baza analizei climatice a zonei putem observa schimbările climatice, care în prezent reprezintă un factor alarmant, deoarece, mediul natural, alături de mediul antropizat sunt vulnerabile la schimbări ale climei, iar extinderea acesteia v-a avea un impact important, care reprezintă o amenințare la durabilitatea celor două medii. Aceste schimbări sunt produse în general de fenomenul ce poartă denumirea de poluare.
Bibliografie
1. Apostol L. (2000) - Meteorologie și climatologie: curs, Editura Universitatea "Ștefan cel Mare", Suceava.
2. Zăvoianu I. (2005) - Sinteze, Editura Fundației România de Mâine, București.
3. Popa M. (2009) - Dicționar enciclopedic, Editura Enciclopedică, București.
4. Povară I. (2006) - Poluarea și protecția mediului, Editura Spiru Haret, București.
5. Cocean P. (2002) - Evoluție, concepte, metodologie, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj Napoca.
6. Donisă I. (1987) - Bazele teoretice și metodologice ale geografiei, Editura Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iași.
7. Chiroiu P. (2015) - Studiu dendrogeomorfologic asupra proceselor de versant din partea central-nordică a Munților Făgăraș
8. Mutihac V. (1990) - Structura geologică a teritoriului României, Ed. Tehnică, București.
9. Florea M. (1998) - Munții Făgărașului. Studiu geomorfologic, Ed. Foton, Brașov.
10. Brustur T. (2007) - Lacul Bâlea
11. Giurgiu I., Silvășan G. (2006) Lacurile din masiv. Revista Invitație în Carpați, 59-61, serie nouă, Munții Făgăraș, vol. 1, p. 33-38, București.
12. Linnell, J. D. C., Kaltenborn, B., Bredin, Y. & Gjershaug, J. O. (2016) Evaluarea biodiversității din Munții Făgăraș, România - Raport NINA 1236. 90 p.
13. Lazăr I. (2009) - Meteorologie și Climatologie - note de curs, Ed. Alma Mater, Bacău.
14. Povară R. (2006) - Meteorologie Generală, Ed. România de Mâine, București.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Caracterizarea climatica a Muntilor Fagaras in contextul schimbarilor climatice recente.docx