Cuprins
- 1. CONSIDERAŢII GENERALE. 5
- 1.1 Localizare şi aşezare geografică.8
- 1.2 Căi de acces.9
- 2. ELEMENTE DE POTENŢIAL TURISTIC.11
- 2.1 RESURSE TURISTICE NATURALE
- 2.1.1 Alcătuire geologică.11
- 2.1.2 Relief .11
- 2.1.3 Hidrografie.12
- 2.1.4 Elemente de biogeografie, floră şi fauna.13
- 2.1.5 Clima.15
- 2.1.6 Soluri.17
- 2.1.7 Alte resurse naturale.17
- 2.2 RESURSE ANTROPICE.18
- 2.3 PRINCIPALELE TRASEE TURISTICE.25
- 3. NIVELUL DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ.27
- 4. CONCEPTUL DE AMENĂJARI TURISTICE.32
- 4.1 Amenajarea unei staţiuni turistice litorale.33
- 5. ANALIZA BAZEI TEHNICO-MATERIALĂ ŞI A OFERTEI SERVICIILOR.42
- 5.1 Unităţi de cazare.42
- 5.2 Unităţi de alimentaţie publică.46
- 5.3 Dotări tehnice.52
- 5.4 Amenajări ale plajelor și cele specifice sporturilor de vară practicate în Staţiunea Mamaia.54
- 6. CIRCULAŢIA TURISTICĂ.62
- 7. POSIBILITĂŢI ŞI DIRECŢIILE DE DEZVOLTARE A TURISMULUI.66
- 7.1Proiecte de dezvoltare.66
- 7.2 Proiecte de investiţii în staţiunea Mamaia.69
- 7.3. Analiza S.W.O.T.71
- CONCLUZII .74
- BIBLIOGRAFIE.76
Extras din licență
CONSIDERAŢII GENERALE
Am ales staţiunea Mamaia deoarece este cea mai renumită de pe litoralul românesc, aşezată pe un prag de nisip, care separă apele sărate ale Mării Negre de apele dulci ale lacului Siutghiol.
Este staţiunea de pe litoralul nostru cu cea mai mare capacitate de cazare, cu o dezvoltare foarte dinamică, construindu-se hoteluri noi, restaurante , terase , plaje plus,comeplexe de magazine. În fiecare an turiştii sunt obişnuiţi cu faptul că staţiunea Mamaia îi întâmpină cu ceva nou: palmieri, Aqua Magic, fântâni arteziene, telegondola, autobuze supraetajate , plaje fine , brize marine benefice pentru cure cu aerosoli.
Văzută prin hublourile marilor păsări metalice vîslind către ea dinspre toate punctele cardinale, prin fereastrele autocarelor ce rulează lin pe asfaltul şoselei care o leagă de poarta albastră a aeroportului international din Mihail Kogălniceanu, Mamaia pare întruchiparea unui basm minunat. Piscuri albe, crescute parcă de-a dreptul din vioriul lacului Siutghiol ori din opalul apelor mării, cu liniile şlefuite sever şi delicat totodată, pînă la precizia şi eleganţa armoniilor arhitecturale, strălucesc în văzduhul aprins pe tot timpul zilelor verii de un blînd incendiu celest, încolăcite adesea pînă la umeri de limbile de flacăra verde ale copacilor.
O Copacabana răsărită la mii de leghe distanţă de ţărmul Braziliei, ca într-un fantastic joc de-a multiplicarea, aici pe locul întîlnirii cu marea şi soarele a pămîntului României. Aşa a văzut-o reputatul scriitor guatemalez Miguel Angel Asturias, aşa o văd şi o simt brazilienii înşişi. “Nu mi-am imaginat niciodată că voi întîlni aici, pe ţărmul românesc al Mării Negre o aşezare de vacanţă care să-mi amintească atît de mult de Copacabana noastră”, mărturisea în urmă cu cîţiva ani unui reporter al ziarului “Litoral”, căpitanul de marină comercială Carlos Alexandre Daibert, comandantul cargoului “Barao do Rio Branco”, aparţinînd unei companii de navigaţie din Sao Paolo. “Singura deosebire dintre Mamaia şi Copacabana mi se pare a sta în culoarea nisipului: alb, la noi ca argintul, galben, aici ca aurul înnobilat de vechime”. Pentru ca un alt “lup de mare”, vestgermanul Walter Radisch, coborît de pe puntea vaporului “Alsterdam” de-a dreptul în lumea unei sărbători româneşti, în grădina restaurantului “Vatra”, să exclame entuziast: “Credeam că ştiu totul despre Mamaia din prezentările domnului Nekerman, apreciat la noi drept omul în stare să facă totul. Văd însă că m-am înşelat, că Mamaia e infinit mai frumoasă în realitate decît prospectele făcătorului nostru de minuni”.
Lucrarea de faţă care include în structura sa 7 capitole , staţiunea apărând din necesitatea ca orașul Constanța să aibă o plajă modernă.Localizarea şi aşezarea geografică , urmată de căile de acces spre Mamaia încheie capitolul I. Capitolul următor ,evidenţiază resursele turistice naturale ale arealului studiat , acestea fiind condiţii esenţiale în dezvoltarea turismului în zonă, prin configuraţia reliefului maritim , prin clima locală ,ideală pentru cure de aerosoli , prin lacurile cu apă dulce -Suitghiol , prin elemente biogeografice litorale, dar şi prin resursele turistice antropice –Aqua Magic , telegondola , casinoul , satul de vacanţă-atât de diversificate şi atractive în special pentru tinerii turişti , dornici de adrenalină. În capitolul III am prezentat nivelul de dezvoltare economic şi social al staţiunii Mamaia . Capitolul IV al lucrării este destinat conceptului de amenajări turistice şi detalierea amenajării staţiunii litorale , această Perlă a Mării Negre ,care atrage mereu fluxul de turişti, dar şi implementări noi în dezvoltarea turistică prin reorganizare şi valorificare turistică optimă.Capitolul V este axat pe analiza bazei tehnico-materială , a serviciilor turistice , Mamaia oferind unităţi de cazare competitive ,unităţi de alimentaţie specifice gastronomiei locale , dar şi internaţionale, toate cumulate cu amenajarea plajelor , cu extinderea spaţiilor pentru sporturi de vară moderne. Capitolul VI dezvoltă circulaţia turistică din Mamaia pentru sublinierea şi evidenţierea ,, Paradisului turisticˮ.Ultimul capitol ,VII, este destinat strategiilor de promovare şi dezvoltare a turismului din Mamaia , toate concluzionate prin analiza Swot.
Foarte utilă mi-a fost cercetarea de teren efectuată în cursul anilor 2013-2015 în staţiunea Mamaia şi pe litoralul românesc. În aceste deplasări am surprins aspecte deosebite ale mediului fizic , geografic, aspectul urbanistic, zonele de funcţionare , sezonalitatea staţiunii ,relansarea staţiunii , prin marketing agresiv ca de exemplu promovarea Imnului staţiunii , prin lansări de publicitate indoor şi outdoor, toate consemnate în lucrare. Pentru elaborarea lucrării de diplomă „Structurile de primire turistică din staţiunea Mamaia. Forme de organizare şi valorificare turistică”, îndrumătorul lucrării mele , lector . univ. dr. Aurel Gheorgilaş a gândit un program util de analiză teoretică şi practică , program ce mi-a favorizat accesul la o tematică specială care să pună în valoare staţiunea Mamaia. Pe întreg parcursul programului de studiu , am avut un sprijin important în cercetarea ştiinţifică, cât şi îndrumări utile care mi-au condus paşii în elaborarea acestei lucrări , lucru pentru care îi mulţumesc încă o dată lectorului universitar dr. Aurel Gheorghilaş.
Mulţumesc de asemenea acelora care, pe parcursul documentării mi-au oferit un sprijin dezinteresat cu deschidere şi competenţă profesională.
Mamaia - locul în care pământul, apele,văzduhul şi soarele şi-au dat întîlnire în tot ce pot avea ele mai minunat şi mai generos!
Bibliografie
1. Andronic, Gh. și col, 1989„Litoralul românesc al Mării Negre‟, editura Sport-turism, București,
2. Berbecaru, I., Botez M.,1977, ,,Teoria și practica amenajării turistice”, editura Sport-turism, București.
3. Cristureanu C. ,1992, “Economia şi politica turismului internaţional”, Editura Abeona, Bucureşti.
4. Dunăreanu, I.,1967 „Litoralul românesc al Mării Negre‟, editura Meridian, București,
5. E. Dobrescu, C. Bălănescu, G. Morjan,1995 – “Tehnica servirii consumatorilor”, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.
6. Longley, N., Burford T.,2010, „Rough Guides România‟, editura Litera,Bucuresti.
7. Lupu N. ,2003, – “Hotelul – Economie şi management”, Ed. All Beck, Bucureşti.
8. I. Istrate, Florina Bran, Anca Gabriela Roşu ,1998– “Economia turismului şi mediul înconjurător”, Ed. Economică, Bucureşti.
9. Ioncică M.,2000– “Economia serviciilor”, Ed. Uranus, Bucureşti.
10. Minciu R., 2001– “Economia turismului”, Editura Uranus, Bucureşti.
11. Neacsu N.,2001 – „Economia turismului”,Editura Expert ,Bucuresti .
12. Neagu V.,2002 – “Managementul turistic şi al serviciilor turistice”, Editura Sylvi, Bucureşti .
13. Neagu V.,2000 – “ Servicii şi turism”, Editura Expert, Bucureşti.
14. Oscar S.,1999– „ Managementul serviciilor şi calităţii”, Academia Română de Management, Bucureşti.
15. Pitariu H.,1994 – “Managementul resurselor umane – măsurarea performanţelor profesionale”, Editura All, Bucureşti.
16. Radu E.,2000 – “Conducerea resurselor umane”, Ed. Expert, Bucureşti.
17. Radu N.,1996 – “Tehnologia restaurantelor”, Editura Inturebs, Bucureşti.
18. Stănciulescu G. , 2003 – “Managementul operaţiunilor de turism”, Ed. All Beck, Bucureşti.
19. Stănescu D. ,1996– “Interferenţe nutriţionale şi tehnologice”, Ed. Oscar Print, Bucuresti.
20. Stănescu D., 1994 - “Alimentaţie, Catering” , Ed. Bucureşti.
21. Constanţa – ghid turistic al judeţului.
22. * * * Date de la Direcţia Judeţeană de Statistică Constanţa
23. „Ghidul Verde Michelin‟, editura Meteor Press, 2011
Legislaţie:
1. Normele Metodologice privind clasificarea structurilor de primire turistice, aprobate prin Ordinul M.T. nr. 510/2002.
2. Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 975/1998 referitor la “Normele igienico-sanitare pentru alimente.”
3. HG nr. 1198/2002 pentru aprobarea “Normelor de Igienă a produselor alimentare” publicat în M.O. nr. 866/02.12.2002.
4. OG 21/1992 republicat în M.O. p I/23.03.1994, privind protecţia consumatorilor.
Adrese Internet:
www.bestwesternhotels.ro
www.savoyhotel.ro
www.turism.arcadeuro.ro/infolitoral.html
www.litoral.info.ro
www.mamaia.statiune.ro
www.rolitoral.ro
Preview document
Conținut arhivă zip
- Structurile de primire turistica din statiunea Mamaia - Forme de organizare si valorificare turistica.doc