Economia subterană și corupția - Analiză comparativă

Introducere

Scop, obiective, metodologie și ipoteze de cercetare

În contextul actual, caracterizat de o complexitate a activităților economice și politice, corupția a devenit un obstacol major în calea dezvoltării economice, prin deturnarea unor resurse, prin subminarea unor bugete și reducerea unor fonduri destinate investițiilor.

Scopul acestei lucrări este analizarea și interpretarea fenomenului corupției printr-o interdependență cu fenomenele ce rezultă din activitățile specifice economiei subterane.

Am abordat acest subiect datorită faptului că marea problemă globală o reprezintă terorismul, iar legătura sa cu economia subterană este evdientă, datorită componentei economice.

Lucrarea este structurată în două părți, una teoretică și una practică.

Obiectivele lucrării se referă la cunoașterea aspectelor economiei subterane, a modalităților de sustragere de la legislația în vigoare privind consolidarea resurselor financiare ale unui stat și stabilirea unor limite peste care se poate ajunge în sfera criminalității organizate.

Obiectivele primului capitol se referă la termenii folosiți în analiza fenomenului de economie subterană și corupție, la modalitățile de definire ale acestor concepte, la cunoașterea categoriilor de fenomene ilicite de la care pornesc faptele de corupție care construiesc rețeaua economiei subterane.

Obiectivele celui de-al doilea capitol reprezintă enumerarea faptelor și activităților ilicite, adică a acelor activități situate în afara legii, motivele care stimulează organizarea acestor activități și cadrul general care permite desfășurarea, organizarea și dezvoltarea lor.

Strucura celui de-al treilea capitol este axată pe activitatea spălării banilor, ca activitatea ilicită organizată pe mai multe paliere în zilele noastre. În ultimii ani, acest fenomen a luat amploare în România, dar și pe plan internațional. Pentru a putea răspunde îngrijorării față de fenomen, comunitatea internațională acționează pe mai multe căi. Este necesară înființarea organismelor specifice și elaborarea legislației aferente. Sunt prezentate în acest capitol noțiunile teoretice despre activitatea spălare a banilor, definiții, legislație, etapele cunoscute, metodele utilizate, trăsăturile, tehnici și sisteme, necesitatea combaterii și prevenirii.

La partea practică a lucrării am realizat un studiu comparativ între realitatea din țara noastră și situațiile similare din țările vecine, pe baza indicatorilor specifici, în funcție de legile și normele organismelor acreditate.

Cadrul metodologic din partea teoretică se bazează pe cursurile din anii în care am studiat, pe biblografia variată și pe normele legislative în vigoare.

Ipotezele de cercetare sunt construite pe mai multe componente, cercetarea teoretică, pe bază de documentare, analiza și comparația.

Tehnicile si instrumentele utilizate se referă la rapoartele de activitate ale unor organisme care au un rol important privind aceste activități ilegale, precum și la documentele tematice realizate pe baza unor statistici. Este vorba de rapoarte ale Comisiei Europene, ale Băncii Mondiale sau ale Fondului Monetar Internațional.

CAPITOLUL 1

Aspecte generale privind corupția și economia subterană

1.1.Definirea conceptului de corupție

În sens larg, abaterea de la moralitate, cinste, datorie, înseamnă corupție. Ca expresie a unei relații dintre cetățeni și autorități, corupția este folosirea discreționară a funcției sau a poziției, prin recurgerea la anumite mijloace ilegale sau ilicite, în scopul obținerii de interese personale sau interese de grup.

Pentru ca fapta de corupție să ajungă să constituie o infracțiune, deci sa fie supusă unor sancțiuni penale, trebuie întrunite elemente prevăzute de legile penale.

Însuși poetul național Mihai Eminescu, afirmă în secolul al XIX lea, în ziarul Timpul, despre corupția din țara noastră. Astfel el demască un spirit rău, ca motiv de nimicire a societății românești, un venin generator de mișcări sociale, cu scopul de a destrăma spiritul public. Exemplele cel mai nocive sunt acelea în care oameni care nu muncesc ajung bogați, adică nulitățile recompensate: „Voi arătați prin zilnică pildă că corupția e mijlocul cel mai lesnicios de trai în România. Nimic nu e mai periculos pentru conștiința unui popor decât priveliștea corupției și a nulității recompensate. Această priveliște îi ia poporului încrederea în valoarea muncii și în siguranța înaintării prin merit. Dându-le zilnic exemplu că, fără a ști ceva și fără a fi muncit, cineva poate ajunge bogat și om cu vază, contagiul intelectual devine din endemic epidemic, trece de la restrânsul grup la grupuri din ce în ce mai numeroase de cetățeni.”

Din punctul de vedere etimologic, corupția are rădăcina în cuvântul latin corruptio, care înseamnă corupere, distrugere, stricare, prin raportare la legalitate, moralitate. În izvoarele de drept penal, caracterizează o conduită a funcționarului care comercializează și vinde atributele funcției sale, dar și încrederea acordată în societate pentru a primi diferite foloase materiale sau foloase bănești. Fenomenul corupției exprimă o problematică profundă, absolut dezastroasă în formele ei. Este rezent în statele în curs de dezvoltare, dar și în statele dezvoltate, iar fenomenul stiluri de viată și stăvilește dezvoltarea democrației.