Planul investițional de marketing pentru IMM-uri - aplicație SC Brumar Impex SRL Brașov

INTRODUCERE

Motto: "Nu firmele care au bani fac marketing, ci firmele care fac marketing au bani"

Necesitatea informaţiei a devenit acută în ultimii ani, urmare a schimbărilor de mediu şi , competiţiei naţionale şi internaţionale. Cu toate acestea, paradoxal, dezvoltarea industriei computerilor şi a tehnologiei informaţiei, înseamnă ca ne-¬am mutat de la o lipsă a informaţiei la o supradoză de informaţii. Cu toate acestea proliferare a informaţiei, factorii de decizie încă se confruntă cu necesitatea definirii pe care o au de rezolvat şi identificarea şi selectarea celei mai relevante date ce-i permit să rezolve problema cu presiuni inevitabile de timp şi costuri. Scopul cercetării de marketing este de a-1 asista în această sarcină. Ar părea deci, că informaţiile/cunoştinţele sunt condiţii necesare, dar nu suficiente pentru luarea deciziei şi succes.

În ciuda unei enorme şi permanente creşteri a informaţiei ,,secundare” cea mai mare parte este colectarea în scopuri diferite decât cel pentru care a fost creată, pentru o problemă particulară. Aşadar, un gol de informaţie va exista între ceea ce ştim şi ceea ce avem nevoie să ştim. Definirea cu precizie a acestui gol de informaţie este primul pas în a afla cum să-1 umplem. Acest considerent duce de asemenea la întrebarea câtă informaţie este necesară şi cum ar trebui procedat pentru a o obţine?

Dată fiind definiţia unei probleme determinate şi o clară referire la timpul de informaţie adiţională necesară pentru a o rezolva, întrebarea devine cum obţinem această informaţie. La această problemă se poate răspunde urmărind cele trei moduri de bază pentru apropierea de colecţiile de date: experimentare, sondaje pe chestionare. Pentru cercetarea de marketing observarea şi experimentarea au aplicaţie limitată şi rămâne sondajul ca cea mai potrivită şi largă metodologie folosită.

Pentru a ne asigura că datele colectate prin eşantioanele sondajului sunt corecte, relevante, de încredere şi comparabile este necesar să formulăm întrebări clare şi cu înţeles şi să le combinăm în chestionare construite şi testate cu grijă. Aceste chestionare pot fi conduse de o varietate de metode-sondaj personal, prin postă sau prin telefon.

Dată fiind noua informaţie obţinută la faţa locului problema analizării ei cu ajutorul principalelor tehnici statistice dintre care utilizatorul e 1iber să aleagă -univarianta, bivarianta şi multivarianta.

Problema nu se pune în ideea instruirii practicienilor în executarea diferitelor tipuri de analize, ci mai degrabă în a ajuta utilizatorul în a determina ce metodă este mai potrivită pentru datele disponibile şi cum să interpreteze cu acurateţe outputul diferitelor tipuri de analiză.

Aici intervine rolul hotărâtor al Institutelor de Marketing care pe lângă faptul că oferă bază de date obiectivă în ceea ce priveşte preferinţele consumatorilor, oferă şi o analiză pertinentă a acestor date, oferind o imagine concludentă asupra cerinţelor şi dinamicii pieţei. Pe baza informaţiilor obţinute din analiza acestor date managerii şi factorii de decizie iau hotărâri ce pot duce la o creştere semnificativă a volumului producţiei şi a profitului.

Apelând la cercetări de piaţă firmele fac o investiţie ce se poate dovedi a fi una din cele mai rentabile, reuşind de cele mai multe ori nu numai să-şi amortizeze investiţia ci să-şi adapteze strategia în funcţie de piaţă , astfel încât să evite anumite acţiuni ce pot duce la pierderi foarte mari sau să câştige modelându-se la timp în funcţie de cerinţele pieţei.

CAP.1. PROBLEME ALE MANAGEMENTULUI FINANACIAR ALE IMM-URILOR ÎN CONTEXTUL CRIZEI ECONOMICE

1.1.IMM-urile

În România , unele IMM-uri au evoluat din fostele întreprinderi de stat care acţionau în domeniul comeţului cu amănuntul , a alimentaţiei publice şi serviciilor , dar majoritatea sunt întreprinderi nou create , după 1990 . De asemenea , pătrunderea capitalului străin în

marea sa majoritate sub formă de investiţii reduse ca volum , a determinat înfiinţarea unui număr mare de societăţi mixte de mici dimensiuni.

Analiza datelor statistice arată că sectorul IMM din România este mai slab dezvoltat ca număr de întreprinderi , în comparaţie atât cu media ţărilor din Uniunea Europeană , cât şi cu ţările din Europa Centrală şi de Est .

IMM-urile reprezintă 99,7% din totalul societăţilor comerciale din România . Din păcate însă din totalul firmelor , doar în jur de 50% reprezintă numărul IMM-urilor funcţionale , adică puţin peste 400.000 întreprinderi . Mai îngrijorător este faptul că din acestea , numai cca. 200.000 , adică jumătate din ele , au înregistrat profit .