Cuprins
- CAP.I. NOȚIUNI ANATOMIE ȘI FIZIOLOGIE A APARATULUI CARDIOVASCULAR
- I.1. NOȚIUNI ANATOMIE
- I.2. NOȚIUNI FIZIOLOGIE
- CAP.II. ANGINA PECTORALĂ
- II.1. DEFINIȚIE
- II.2. ETIOPATOLOGIE
- II.3. SIMPTOMATOLOGIE
- II.4. DIAGNOSTICUL
- II.5.TRATAMENTUL
- CAP.III. ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN ÎNGRIJIREA BOLNAVULUI CU ANGINĂ PECTORALĂ
- CAP.IV. PLANURI DE ÎNGRIJIRE
- IV.1 STUDIU DE CAZ 1
- IV.2 STUDIU DE CAZ 2
- IV.3 STUDIU DE CAZ 3
- CAP.V. CONCLUZIE
- BIBLIOGRAFIE
Extras din licență
CAPITOLUL 1
NOȚIUNI ANATOMIE ȘI FIZIOLOGIE A APARATULUI CARDIOVASCULAR
I.1. NOȚIUNI DE ANATOMIE :
Inima este unul dintre organele importante ale corpului uman . Funcționează asemenea unei pompe ce distribuie sângele în întreg organismul. Inima este localizată la nivelul toracelui, în mediastin, o treime este situată la dreapta și două treimi la stânga planului mediostagital al corpului.
Greutatea inimii este 250-300 g, volumul este asemenea unui pumn drept.
CAVITĂȚILE INIMII
Inima este formată din :
- două cavități așezate superior ( atriul drept și atriul stâng)
- doua cavități dispuse inferior (ventricul drept și ventricul stâng).
Atriile - au formă aproape cubică, capacitate mai mică decât cea a ventriculilor .
La atriul drept se întâlnesc cinci orificii : orificiul venei cave superioare , al venei cave inferioare ( denumită și valva Eustachio) , orificiul sinusului coronar ( denumirea de valva Thebesius), orificiul urechiușei drepte , orificiul atrioventricular drept ( prevăzut cu valvula tricuspidă).În el se deschid orificiile venelor cava superioară ,inferioară și orificiul sinusului coronar. Pe septul interatrial se găsește o depresiune numită fosa ovală. Inferior,în atriul drept se observă orificiul atrio-ventricular drept mărginit de valva tricuspidă(formată din trei valvule numite caspide) .
La nivelul atriului drept se disting două porțiuni :
- prima porțiune , care se află între cele doua vene cave = porțiune sinusală
- a doua porțiune = atriul drept propriu-zis
Între cele doua porțiuni se află creasta terminală de unde pornesc mușchii pectanți.
La nivelul atriului stâng sunt patru orificii de deschidere a venelor pulmonare: orificiul deschidere a urechiușei stângi și orificiul atrioventricular prevăzut cu valva bicuspidă.Aici se deschid orificiile celor patru vene pulmonare: două drepte si două stângi. În partea inferioară este orificiul atrioventricular stâng și bicuspid (mitral).
La interiorul ambelor cavități atriale se văd mici orificii prin care se deschid venele mici ale inimii.
Ventriculele - au formă de piramidă triunghiulară , baza o au îndreptată spre orificiul atrioventricular.
Pereții ventriculelor nu sunt netezi , prezintă pe fața internă trabecule cărnoase.
Ventriculul drept comunică cu atriul drept prin orificiul tricuspid. Pentru fiecare valvulă a acestui orificiu , există în ventriculul drept câte un mușchi alungit proeminent în cavitate, numit mușchi papilar. De pe vârful acestor mușchi se întind până la marginea liberă a cuspidei corespunzătoare așa-numitele corzi tendinoase. Acestea nu permit valvulelor să se răsfrângă în atrii în timpul contracției ventriculare. Restul peretelui ventricular este tapetat de fascicule musculare dispuse nesistematizat, numite trabecule. Ele proemină față de peretele ventricular și au rolul de a mări suprafața de contact cu sângele. Din ventriculul drept pleacă superior trunchiul pulmonar. El începe la nivelul orificiului trunchiului pulmonar, prevăzut cu trei valvule în formă de cuib de rândunică numite valvule semilunare.
Ventriculul stâng comunică cu atriul stâng prin valva mitrală. În acest ventricul există doi mușchi papilari legați prin corzi tendinoase de cuspidele corespunzătoare. Și aici există trabecule musculare dispuse în rețea. Din partea superioară a ventricului pleacă aorta ascendentă, care începe la nivelul orificiului aortic prevăzut cu trei valvule.
fig.1
Inima este alcătuită din trei tunici: endocardul , miocardul și pericardul.
fig.2
- Endocardul este tunica internă și căptușește încăperile inimii.Trece fără întrerupere de la atrii la ventricule , acoperind și valvulele,cordajele tendinoase și mușchii papilari.
- Miocardul este peretele muscular , fiind partea cea mai groasă a peretelui cardiac. Este format din țesut muscular. În structura lui se distinge țesutul muscular : țesutul cardiac și țesutul nodal.
-Pericardul este un sac fibro-seros care învelește inima. El este format la exterior de pericardul fibros , iar la interior din pericardul seros.Lichidul are rolul de a facilita alunecarea celor două foițe ale sacului pericardic , în timpul diastolei și sistolei.
Cele trei tunici în stare patologică pot fi afectate separat ( miocardita, endocardita sau pericardita) sau simultan ( pancardita) .
Bibliografie
1. „ DIAGNOSTICUL BOLILOR CARDIOVASCULARE ”de Roman Vlaicu, Corneliu Dudea , editura Medicală , 2001
2. „ GHID NURSING ” de Lucretia Titircă , editura Viața Medică Românească ,2008
3 „MANUAL DE INGRIJIRI SPECIALE ACORDATE PACIENTULUI DE ASISTENTA MEDICALA”de Lucretia Titircă
4. ”URGENȚELE MEDICALE ”de Florian Chiru , Crin Marcean , Adela Chiru , Elena Iancu , editura RCR Editorial , 2012
5. ” MEDICINĂ INTERNĂ PENTRU CADRE MEDII ” de Corneliu Borundel , editura All , 2009
6. ” BREVIAR EXPLORĂRI FUNCȚIONALE ” de Lucretia Titircă , editura Viața Medică Românească , 2006
7. ” TEHNICA INGRIJIRII BOLNAVULUI ” de Carol Mozes, editura Medicală , 2016
8. ” TEHNICI DE EVALUARE ” de Lucretia Titircă , editura Viața Medică Românească , 2018
9. ”MEDICINĂ CARDIOVASCULARĂ ” de Joseph Loscalzo , editura All , 2013
10. ”FIZIOLOGIA APARATULUI CARDDIOVASCULA R” de Ioana Raluca Papacocea, editura Universitară Carol Davila , 2019
11. ” BOLILE CARDIOVASCULARE LA VÂRSTNICI ” de Viviana Aursulesei , Florin Mitu , Ioana Sana Alexa , editura Polirom , 2015
12. ” EXPLORĂRI FUNCȚIONALE ÎN MEDICINA INTERNĂ ” de Camelia Diaconu , editura All , 2017
Preview document
Conținut arhivă zip
- Ingrijirea bolnavilor cu angina pectorala.docx